Cât ar mai putea creşte preţul aurului

Analiști: Randamente pozitive în 2016 din active de refugiu

Aurul a încheiat recent cel mai bun trimestru din ultimii 30 de ani, avansând cu 16% față de sfârșitul lui 2015, pe fondul reorientării investitorilor către activele de refugiu și al celui mai prost debut de an din istoria burselor de acțiuni, afectate de scăderea continuă a petrolului și de turbulențele de pe piața valutară din China. Într-un plan istoric mai larg, cotațiile de peste 1.200 USD/uncie la care aurul poate fi cumpărat acum rămân atractive: până la maximul de 1.900 USD/uncie atins în 2011, metalul galben ar trebui să se aprecieze cu circa 55%, dar chiar și până la o țintă mai modestă, respectiv nivelul de 1.500 USD/uncie atins în 2013, există spațiu pentru o apreciere de 22%.

Investitorii care doresc să-și adauge o componentă defensivă la portofoliu pot replica evoluția aurului printr-un ETF (fond de investiții tranzactionabil) listat pe bursa americană sau pe cele vest-europene. Un exemplu în acest sens este SPDR Gold Trust (GLD), cel mai mare astfel de instrument din lume după mărimea activului net. Pentru investitorii de la BVB, o alternativă este certificatul index Gold – Raiffeisen (RCGLD). Ambele instrumente sunt denominate în dolari americani, ceea ce înseamnă că randamentul total pentru un investitor român va fluctua și în funcție de cursul de schimb USD/RON.

De ce s-ar mai scumpi metalul galben?

Dacă preferința de la începutul anului pentru activele de refugiu a fost firească, mai interesant este ce a urmat. După atingerea minimelor la începutul lui februarie, piețele și-au revenit puternic: în câteva săptămâni de creștere susținută, bursa americană și-a recuperat integral pierderile, iar bursele emergente s-au bucurat în martie de cea mai bună lună din ultimii patru ani. Întoarcerea la optimism a investitorilor ar fi trebuit să fie însoțită de retragerea din activele de refugiu, însă acest lucru nu s-a întâmplat, iar aurul nu a pierdut din valoare.

Citeşte şi Cel mai mare furnizor de aur din lume intră pe piața din România

Cu alte cuvinte, investitorii au cumpărat atât risc, cât și protecție pentru risc. Poziționarea mai defensivă are sens dacă ne gândim că principalele probleme care au afectat piețele la începutul anului încă nu s-au rezolvat. Performanța economiei americane este mediocră, profiturile marilor companii de pe Wall Street scad de câteva trimestre, iar dividendele sunt tăiate în cel mai rapid ritm de după criză. Din zona euro și Japonia apar din ce în ce mai multe cifre macro nefavorabile. Autoritățile de la Beijing au reușit să stabilizeze pe termen scurt atât economia, cât și yuanul, sacrificând, în schimb, planurile de rebalansare și amânând momentul adevărului.

Iar raliul de 50% al petrolului a fost mai degrabă de natură tehnică și susținut de speranțe privind o înghețare a producției care acum sunt năruite de Arabia Saudită. De partea autorităților, capacitatea marilor bănci centrale de a promova politici monetare chiar mai relaxate decât în prezent este probabil infinită, dar disponibilitatea nu mai este la fel de mare ca în trecut. Iar cele mai recente măsuri anunțate nu au fost tocmai bine primite de investitori: dobânzile negative introduse de anumite bănci au avut mai degrabă efectul opus celui dorit asupra valutelor aferente. a

Percepția generală pare să fie că muniția băncile centrale și-a epuizat efectele. 2016 are, prin urmare, ingredientele pentru un an turbulent. Într-un context în care riscurile globale revin în atenția investitorilor, dobânzile reale rămân aproape de zero (un indice global al randamentelor pentru obligațiuni tocmai a scăzut la minime record), iar aprecierea dolarului american ia o pauză, aurul poate continua să urce.