Muzeul Bucureștiului – Muzeul Nicolae Minovici găzduieşte în perioada 9 octombrie – 3 noiembrie expoziția „100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România”. Sâmbătă, 29 octombrie 2016, la ora 11.00 va avea loc Masa rotundă cu tema „Naționalism vs. multiculturalism în cultura vizuală din România” și lansare de carte.
Proiectul de cercetare și expozițional „100 de ani de minorități etnice în cultura vizuală din România”, produs de muzeul privat PostModernism Museum, face referire la mai multe tipologii de minorități de pe teritoriul României și aduce în prim plan reflectarea în cultura vizuală a acestora pe parcursul secolului XX, cu focus pe aportul acestora la constituirea României Mari. Proiectul este expus la Muzeul Bucureștiului, la sediul Nicolae Minovici. O carte-studiu și o masă rotundă sunt lansate de-a lungul expoziției. Muzeul doctorului Nicolae Minovici este primul muzeu bucureştean deschis pentru public în anul 1906, funcţionând ca muzeu particular „de artă naţională” și devansând iniţiativa publică.
Contextul proiectului
- În România există 18 minorități etnice recunoscute în Parlament (2016)
- Prima coproducție de film românească are în titlu menționarea unei minorități etnice: „Țigăncușă la iatac” (1923)
- Tătăroaicele lui Iser și Tonitza sau evreii lui Octav Băncilă și Nicolae Grigorescu sunt serii de lucrări de artă emblematice (interbelic)
Ultimii 100 de ani au văzut schimbări majore în statele și națiunile (unele în formare) din Europa, mișcări masive de etnii și populații, dar și războaie pentru stabiliri și fixări de granițe statale cât mai generoase. În ultimele decade, o supra-uniune, UE, a schimbat perspectivele asupra identității și limitelor, promovând și implementând concepte precum toleranță, diversitate, multiculturalitate. O noutate sociologică în toată această ecuație a apărut în 2015, cănd valuri masive de refugiați de război din Orientul Mijlociu au obligat Uniunea Europeană să repună în discuție valori precum drepturile omului sau integritate statală.
Astfel, termenul de minoritate (etnică, religioasă etc.) rămâne în continuare de o actualitate sociologică, antropologică, politică sau economică extrem de dificilă.
