Obișnuiești să lucrezi chiar și atunci când ești în vacanță? Îți verifici e-mailuri-le și în timpul cinei? Înghesui încă un apel telefonic sau o întâlnire, înainte să pleci de la birou?
În cazul acesta, există șanse mari să intri în categoria workaholicilor. Dar ești departe a fi singurul. Rezultatele unui studiu publicat recent de către Coleman Parkes arată că 60% dintre angajații români lucrează peste program. Așadar, având în vedere câți oameni lucrează atât de mult, este greu să mai poată fi definit drept un fenomen normal.
Deși nu există, încă, o zi a Workaholicilor, cei de la whatnationaldayisit.com au inventat una: ziua de 5 iulie. Data stabilită se bazează pe cât de multă „gălăgie” s-a făcut pe 5 iulie 2016, prin intermediul rețelelor sociale, făcând referiri la „Ziua Workaholicilor”. Aceasta are menirea să crească gradul de conștientizare la ceea ce se numește acum „dependența secolului.” Dar mulți oameni nu sunt siguri ce reprezintă workaholismul într-o cultură care vede termenul „ocupat” ca pe un simbol al statutului.
„Mănânc, dorm și trăiesc pentru afacerea mea”. Comentariile de acest gen sunt destul de obișnuite, mai ales în rândul antreprenorilor, deși ei nu sunt singurii. Mulți angajați depășesc limita în care „lucrează pentru a trăi” și trec la „trăiesc pentru a lucra”. Tehnologia joacă un rol important în acest sens, întrucât permite angajaților să își ducă jobul acasă.
Pentru mulți, această intersectare a vieții profesionale cu cea personală este binevenită. Sunt pasionați de ceea ce fac și sunt fericiți să dedice mai mult timp ca să-și construiască o carieră și să câștige o viață mai bună. Pentru alții, nevoia constantă de a lucra provine dintr-o dependență. Acest comportament auto-distructiv dăunează vieții personale și profesionale a individului.
Citește și: Cât de mult e prea mult? Eşti workaholic?
Care este diferența dintre un om muncitor și un workaholic?
Contrar așteptărilor, diferența dintre muncitorii disciplinați și workaholici nu este numărul de ore lucrate. Este vorba despre toate problemele cauzate de munca în exces.
Potrivit inc.com, un studiu publicat de Journal of Psychosocial Nursing and Mental Health Services, a constatat că workaholicii se confruntă cu probleme sociale, psihologice și psihice, ca rezultat al dependenței de muncă. Astfel, cercetătorii au descoperit că workaholicii prezintă un risc mai ridicat de epuizare, depresie, sănătate precară, satisfacţie a vieţii mai scăzută și probleme de familie și relație.
Deci, în timp ce o persoană ar putea să lucreze 50 sau mai multe ore pe săptămână fără nici un efect secundar grav, altcineva poate suporta consecințe dezastruoase. Acestea creează mai mult stres, ceea ce scade productivitatea. Mai puțină productivitate înseamnă mai multe ore de muncă.
Citește și: 7 moduri de a te relaxa la locul de muncă
Tratamentul pentru workaholism
Câteva semne că s-ar putea să fii un workaholic sunt atunci când orele de muncă dăunează relațiilor personale și sănătatea fizică și mentală au de suferit.
Workaholismul este similar cu alte dependențe. Deși nu este considerat încă diagnostic psihiatric, asta nu înseamnă că workaholismul nu este o problemă reală.
Este disponibilă o varietate de tratamente pentru workaholici. Terapia ambulatorie poate fi destul de eficientă. Aceasta îi ajută să găsească strategii potrivite, astfel încât să poată ieși din priză, să se conecteze cu cei dragi și să-și construiască forța mentală de a se opune dependenței.
Lucrați cu spor, în limita normelor rezonabile!
(Foto: www.pixabay.com)
