SUA vor înregistra cea mai mare creştere economică dintre ţările G7 iar principalele economii din Zona Euro vor atinge niveluri record ale ocupării forţei de muncă anul acesta, anticipează economiştii PwC.
Globalizarea va rula cu viteză redusă : Ne aşteptăm ca ritmul de creştere a comerţului global să fie mai mic decât cel al creşterii economice globale pentru al treilea an consecutiv. Reapariţia naţionalismului economic în anumite părţi ale lumii înseamnă că regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului vor fi puse la încercare. Cea mai mare relaţie comercială din lume (cea dintre Statele Unite şi China) va fi pusă sub presiune. In absenţa încheierii Parteneriatului Transpacific şi a Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) această tendinţă se va păstra pe termen mai lung.
Politica monetară a SUA se va întoarce la normalitate : Rezerva Federală Americană va continua să întărească politica monetară. Este chiar posibil ca ritmul majorării dobânzilor de către FED să fie mai rapid decât ritmul anticipat în prezent, în funcţie de gradul de implementare, ritmul şi amploarea planurilor fiscale ale noii administraţii prezidenţiale americane. Ca urmare a acestor majorări ale dobânzii, economiile care depind de dolar pentru a-şi asigura finanţarea vor fi puse sub presiune.
Politica va influenţa economia şi va genera incertitudine: În zona Euro ar putea fi organizate până la 6 runde de alegeri. Germania, Franţa, Olanda şi potenţial Italia şi Grecia (care împreună însumează 70% din PIB-ul Zonei Euro) vor organiza diferite alegeri generale şi s-ar putea să înregistreze perturbări în ciclurile lor politice normale. Spania este posibil să organizeze un referendum pentru viitorul Cataloniei.
„Pe arena internaţională, vom monitoriza îndeaproape evoluţia relaţiilor ruso-americane, care ar putea genera efecte în zona Europei de Est, Orientului Mijlociu şi a estului Asiei, precum şi asupra acordului nuclear cu Iranul”, a declarat Barret Kupelian, senior economist, PwC.
Iată în detaliu patru previziuni ale echipei de economişti PwC.
- Statele Unite vor înregistra cea mai mare creştere economică dintre statele G7
În scenariul nostru principal, ne aşteptăm ca Statele Unite să înregistreze o creştere economică de aproximativ 2% în acest an – cel mai rapid ritm de creştere dintre statele membre ale G7 – pe baza unui ritm solid de creare de noi locuri de muncă şi de creştere a consumului gospodăriilor. Ritmul creşterii economice din Statele Unite ar putea să genereze surprize plăcute în cazul în care noua administraţie ia măsuri de reducere a taxelor şi impulsionează investiţiile în infrastructură. Analiza noastră sugerează că Statele Unite vor contribui cu aproximativ 70% din toată creşterea economică înregistrată de statele din grupul G7, deşi nu reprezintă decât jumătate din economia G7 în termeni absoluţi.
- Rata de ocupare a forţei de muncă în Zona Euro va ajunge la cel mai înalt nivel măsurat până acum, dar statele de la periferia Zonei Euro vor crea mai multe noi locuri de muncă
Ne aşteptăm ca economiile „de la periferia” Zonei Euro să înregistreze o rată de creştere economică mai ridicată decât economiile „din centrul” Zonei Euro pentru al patrulea an consecutiv. Creşterea PIB-ului Irlandei va fi cea mai rapidă din Zona Euro, cu un ritm de peste 3% anual, în vreme ce Franţa şi Olanda vor avea cea mai rapidă creştere economică dintre cele din „nucleul” Zonei Euro, cu o rată de 1,5%. În privinţa creării de noi locuri de muncă, nivelul de ocupare al forţei de muncă în statele din centrul Zonei Euro va ajunge la nivelul istoric de aproximativ 97 de milioane de locuri de muncă. Însă ritmul de creare de noi locuri de muncă va fi depăşit de statele de la periferia Zonei Euro, care vor crea cu aproximativ 100.000 de noi locuri de muncă mai mult decât statele din nucleul Zonei Euro.
- Indonezia va deveni cea de-a 16-a economie a lumii care depăşeşte pragul unui PIB de 1 trilion de dolari
Asia va rămâne regiunea cu cea mai ridicată rată de creştere economică din lume, însă prim planul nu îl va mai avea China, ci India şi Indonezia. Suntem de părere că Indonezia este pe punctul de a intra în clubul „economiilor de un trilion de dolari” pe parcursul acestui an. Spre comparaţie, ne aşteptăm ca creşterea economică a Chinei să rămână în jurul a 6% anual. Contribuţia Indiei la formarea PIB-ului global ar putea ajunge la 17% în acest an (vezi Figura 1). Creşterea economică din China poate că încetineşte, însă, dacă reuşeşte să menţină ritmul de 6,5% pe an, va adăuga o sumă de dimensiunea economiei Turciei la PIB-ul global. Suntem de părere că economiile Braziliei şi Rusiei îşi vor relua creşterea, cu un ritm de 0,5% şi respectiv 1% anual, ajutate şi de o creştere – destul de modestă – a preţurilor materiilor prime.
- Creşterea populaţiei va pune presiune pe ţările din Golf să îşi reformeze finanţele publice
În 2017, Arabia Saudită va adăuga un număr echivalent cu de două ori populaţia Islandei la populaţia sa aptă de muncă. Celelalte state din Golf vor înregistra de asemenea rate ridicate de creştere a populaţiei cu drept de muncă, de aproximativ 2%. Provocarea pentru ţările din Golf este de a crea noi locuri de muncă în timp ce-şi reformează finanţele publice. În aceste economii, scăderea preţului petrolului din ultimii ani a dus la deteriorarea finanţelor publice, de la un excedent bugetar în 2013, la o rată estimată de datorie publică netă de aproximativ 10% din PIB până la sfârşitul acestui an. Diversificarea economiilor şi stimularea sectorului privat ar putea să uşureze presiunea asupra finanţelor publice, precum şi să ducă la crearea de noi locuri de muncă pentru populaţia în creştere.