Cea mai nouă definiţie a inovaţiei din dicţionarele din România arată că este o descoperire tehnică sau organizatorică care reprezintă o noutate, pusă în practică pentru a mări productivitatea muncii. Inovaţia este definită şi ca o achiziție sau realizare nouă, introdusă într-un domeniu de activitate.
Aşadar, o traducere simplistă a inovaţiei este că aduce cu sine noutate. Să vii cu ceva inovator înseamnă să te adaptezi nevoilor lumii în care trăieşti şi să găseşti mereu mijloace noi de a veni în întâmpinarea unor probleme prezente sau viitoare.
Titlul unui articol publicat în Business Insider, în iulie 2013, suna aşa: companiile trebuie să inoveze sau vor muri. Poate că este o concluzie un pic cam radicală, însă acesta este trendul pe care trebuie să meargă companiile: fie vin cu ceva nou, fie riscă eliminarea de pe piaţă de către alte companii, care au înţeles din timp necesitatea inovaţiei.
Cum ajungi din punct de vedere mental în faza de inovaţie?
Angajaţii unei companii au nevoie de ajutor pentru a atinge starea de inovaţie, arată un articol publicat pe site-ul specializat al administraţiei federale a SUA (Govexec. com). Mai exact, au nevoie de un model. Dacă liderul lor lucrează mereu contra cronometru şi încearcă să-şi termine treaba cât mai repede, la fel vor face şi ei. Oamenii nu vor să gândească „outside the box” pentru că sunt prea ocupaţi să bifeze toate lucrurile pe care le au de făcut în cursul unei zile de muncă. Mai mult, dacă angajaţii unei companii au fost învăţaţi că au o normă pe care trebuie s-o termine la finalul zilei, atunci doar asta vor face. Un lider care vrea ca angajaţii pe care îi coordonează să vină cu idei noi trebuie să lucreze cu ei pentru schimbarea unor obiceiuri. Iar acest lucru nu este deloc uşor.
Citește și Nu e simplu deloc
Dar, ca să reuşească să le schimbe oamenilor comportamentul, liderul trebuie să le capteze atenţia. După ce a reuşit să-i facă atenţi, trebuie să le pună întrebări. Dar nu orice fel de întrebări, ci unele care să-i facă fericiţi cu ceea ce realizează la muncă. De exemplu: „Ce aş putea aprecia din tot ce a făcut echipa mea în ultima vreme?”. Aceste întrebări trebuie puse în fiecare zi, de preferinţă dimineaţa. Astfel, angajaţii vor începe să se gândească la idei noi legate de munca lor. Cu cât liderul va pune mai multe astfel de întrebări, cu atât va reuşi să schimbe nu doar modul său de gândire, ci şi modul în care gândesc subordonaţii lui. O altă idee bună este organizarea de competiţii interne la care să participe cei care au venit cu idei inovatoare. Cum putem adăuga valoare serviciilor pe care le punem la dispoziţia clienţilor noştri? Cum putem să creştem calitatea, dar, în acelaşi timp, să reducem costurile? Cum putem să ne facem munca mai uşoară şi să aducem mai multă valoare rezultatelor noastre? Ce slăbiciune are organizaţia noastră azi şi cum putem să o remediem? Toate acestea sunt genul de întrebări în stare să le schimbe comportamentul oamenilor cu care lucrează managerul, în aşa fel încât să-i aducă în starea de inovaţie.
Nu în ultimul rând, angajaţii trebuie impulsionaţi să ajungă ei înşişi la acel stadiu în care să-şi pună astfel de întrebări. Iar când reuşesc să gândească „outside the box”, trebuie recompensaţi: fie prin laude publice, în cadrul unei şedinţe importante, fie prin bani.
Cultura inovaţiei
Inovaţia ar trebui să facă parte din orice business şi să i se asigure un loc important în fişa postului, în proceduri şi în evaluarea angajaţilor. Ea poate fi definită prin îmbunătăţiri elementare, dar și revoluţionare. În cadrul unui interviu pentru Harvard Business Review, Katsuaki Watanabe, de la Toyota, a declarat: „Nu există nici un geniu la noi în companie. Facem ceea ce credem că este bine şi încercăm, în fiecare zi, să îmbunătăţim fiecare lucru pe care îl facem. Dar când se acumulează 70 de ani de mici îmbunătăţiri, ele se transformă într-o revoluţie”.
Un alt exemplu de cultură a inovaţiei este ceea ce se întâmplă la compania 3M (fosta Minnesota Mining and Manufacturing Company), unde angajaţii sunt plătiţi să-şi folosească 15% din timp ca să creeze orice vor ei. Odată ce ei cred că au creat ceva demn de arătat şi altora, se pot înscrie într-un fel de campionat intern al companiei, dedicat special produselor inovatoare. Post-it-urile, pe care le folosim cu toţii, sunt un astfel de produs inovator, creat de către angajaţi ai 3M, care au fost plătiţi să-şi aloce 15% din timp inovaţiei. Şi Google a adoptat un model similar: îşi plăteşte oamenii ca să-şi aloce 20% din timp inovaţiei.
Marile companii recunosc că un pas important al procesului inovator este reprezentat de eşec. Executivii acestor companii înţeleg că, după fiecare eşec, sunt cu un pas mai aproape de succes. Astfel, eşecul capătă o valoare pozitivă. De exemplu, dacă un produs de succes aduce companiei venituri în valoare de un miliard de dolari, din vânzări, şi este nevoie de nouă eşecuri ca să atingă acel succes, atunci fiecare pas al acestui proces, inclusiv cele nouă eşecuri, poate fi văzut altfel. Dacă împărţim profitul final, atunci fiecare eşec a adus companiei un venit de 100 de milioane de dolari.
Citește și „Competenţa este inamicul inovației“
Când vine vorba despre inovaţie, companiile trebuie să privească în viitor. Kodak a inventat camera digitală, dar nu a comercializat-o, pentru că a vrut să-şi protejeze industria în care activa, cea a filmului. În loc să privească în viitor, a preferat să privească în trecut. Ca să fii inovator, nu trebuie să-ţi fie frică că îţi vei depăşi propriile produse şi că le vei transforma în unele vechi. Dacă îţi va fi frică, alţii vor avea grijă să le depăşească în locul tău. Asta i s-a întâmplat nu doar companiei Kodak, ci şi altora. RIM şi Nokia sunt alte exemple de companii care nu au ştiut cum să folosească inovaţia în beneficiul lor. De această dată, este vorba despre inovaţia în marketing. Cele două nu au ştiut cum să fie competitive pe piaţă şi cum să se concentreze asupra cerinţelor clienţilor. În legătură cu inovaţia, lui Bill Gates îi place să spună aşa: „Succesul este un profesor prost. Succesul îi seduce pe oamenii deştepţi în aşa măsură încât au impresia că nu au cum să piardă”.
Investiţia în inovaţie, la nivel global
Firma de consultanţă globală în materie de management, Booz & Company, a realizat un studiu pe tema inovaţiei, la care au participat 1.000 de corporaţii din întreaga lume. Potrivit rezultatelor studiului „Global Innovation 1000”, publicat în octombrie 2013, cheltuielile din domeniul R&D (Research&Development – cercetare şi dezvoltare) au crescut cu 5,8% în anul 2013 faţă de 2012, ceea ce anticipează o creştere economică pe termen lung. Regional, companiile cu sediul central în China şi-au mărit bugetul alocat inovaţiei cu 35,8% şi au adăugat cu 50% mai multe companii în topul Global Innovation 1000, în intervalul 2012-2013, mai mult decât oricare altă ţară importantă.
90% dintre cheltuielile pentru inovaţie la nivel global au fost făcute de către companiile cu sediul central în America de Nord, Europa şi Japonia. În Europa, bugetul alocat inovaţiei a crescut cu 4,5%, în ciuda presiunilor economice continue. În Japonia, sumele dedicate sectorului de cercetare şi dezvoltare au scăzut cu 3,6% în anul 2013, pentru prima dată de la recesiunea din 2008-2009. Industriile care au beneficiat şi în anul 2013 de fonduri destinate inovaţiei rămân calculatoarele şi electronicele, asistenţa medicală şi auto. Cumulat, bugetul alocat celor trei industrii reprezintă 65% din bugetul total alocat inovaţiei în anul 2013.
Cele mai inovatoare companii din lume
Pentru al patrulea an consecutiv, companiile Apple şi Google rămân cele mai inovatoare companii din lume. Surprizele le reprezintă companiile clasate pe locurile următoare. Dacă până acum locul al treilea în lista celor mai inovatoare companii din lume era ocupat de 3M, Samsung a reuşit să se claseze pe acest loc. Şi Amazon a obținut performanţa să sară şase poziţii şi să se claseze pe locul al patrulea. Compania Tesla şi-a făcut debutul în topul celor mai inovatoare companii, cu intrare directă pe locul al nouălea. Facebook, care în anul 2012 nu a fost prezentă în acest top, s-a clasat pe locul al zecelea.
Citește și „We are Ladies and Gentlemen serving Ladies and Gentlemen”
Rezultatele studiului publicat în octombrie 2013 arată că, printre companiile care s-au clasat în top 20 al companiilor care au investit cel mai mult în inovaţie, se mai numără Google şi Sony, pe locurile 12, respectiv 20. Pe de altă parte, studiul a scos la iveală că inovaţia nu ţine neapărat de nivelul bugetului alocat pentru cercetare şi dezvoltare: topul celor mai inovatoare companii nu conţine aceleaşi nume cu topul companiilor care au investit cel mai mult în inovaţie.
Inovaţia, în România
Potrivit unui studiu publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), inovația din companiile românești se află în declin, pentru că întreprinderile autohtone investesc tot mai puțin în inovație. Datele arată că numărul companiilor fără nici o inovație a crescut cu 10,1% în perioada 2010-2012, comparativ cu perioada 2008-2010. Declinul în materie de inovație se poate observa și în numărul de întreprinderi care au implementat un produs, un proces, o metodă de organizare sau de marketing noi, îmbunătăţite semnificativ în perioada 2010-2012: doar 4 din 10 companii mari şi 2 din 10 mici şi mijlocii (IMM-uri).
Studiul publicat de INS mai arată că întreprinderile mari sunt de două ori mai inovatoare decât cele mici și mij- locii: din numărul întreprinderilor mari, 40,1% au fost inovatoare, în timp ce din rândul firmelor mici şi mijlocii numai 19,8% au fost inovatoare. Un alt motiv pentru care inovația a pierdut teren în România este strâns legat de cooperare. Potrivit studiului INS, întreprinderile româneşti nu cooperează îndeajuns. Doar 7,4 % din numărul întreprinderilor inovatoare au cooperat în vederea realizării de produse sau procese noi ori îmbunătăţite semnificativ.
În sectorul industriei, comparativ cu sectorul serviciilor, cooperarea este ceva mai activă: 9,1% în sectorul industriei și numai 5,1% în sectorul serviciilor.
Inovaţia este viitorul
Când vine vorba despre inovaţie, nu există o idee mai bună ca alta: contează ceea ce funcţionează pentru fiecare companie în parte. Un departament format din minţi briliante, creat special pentru inovaţie? Sau un lider care să ştie cum să se poarte cu angajaţii lui astfel încât să le scoată la suprafaţă ideile inovatoare?
Marile companii de astăzi au optat pentru departamentul de inovaţie. Aşa au luat naştere funcţiile de Chief Innovation Officer sau/şi Chief Design Officer. Ei sunt aceia care se ocupă de inovaţie şi care dau socoteală directorului executiv pentru rezultatele obţinute, potrivit Forbes.com.
De ce inovaţia este atât de importantă pentru viitor? Un articol publicat pe Kenan-flagler.unc.edu subliniază că numai companiile care vor continua să-şi accepte propriile provocări şi să ajungă să fie mai bune decât erau vor reuşi să supravieţuiască în acest mediu global extrem de competitiv.
Un alt motiv pentru care inovaţia este vitală ţine de aşteptările clienţilor, care sunt din ce în ce mai mari. Clienţii din ziua de azi nu mai au răbdare cu produsele vechi. S-a dus vremea când oamenii cumpărau un produs şi renunţau la el doar după zeci de ani, dacă se strica. Astăzi, ei renunţă la un produs pentru simplul motiv că s-au plictisit de el.
Citește și Educaţia în afaceri – o abordare strategică
Ciclurile de inovare devin din ce în ce mai scurte, ceea ce înseamnă că marile companii trebuie să fie mereu cu temele făcute în materie de inovaţie şi să vină cu produse, servicii şi soluţii noi.
Clienţii actuali nu mai vor doar un produs sau o soluţie. Ei cer companiilor să le rezolve problemele! Iar concluzia nu poate fi decât una: ca să supravieţuiască în această junglă globală a competitivităţii, singura opțiune a companiilor este inovarea.
