de Ion Udrea, Managing Partner – Learning Solutions, Linkage
Inovația este alimentată de un echilibru neurochimic al creierului, iar pentru a obține acest lucru, trebuie să îți pregătești corpul în această direcție.
Pentru a inova, trebuie să fii în „FLOW”. Mihaly Csikszentmihaly descrie starea mentală în care o persoană este complet prinsă de activitatea pe care o exercită cu sentimentul de implicare profundă și bucurie dată de activitatea în sine ca fiind starea de „FLOW”. În esență, FLOW înseamnă să fii absorbit complet în activitate. Motivare pură. Hiperfocus. Pentru a putea ajunge în această stare, inovatorul trebuie să ia în considerare și alte elemente, în afara celor strict profesionale. Alimentația, somnul, exercițiile fizice și echilibrul emoțional sunt pilonii care stau la baza stării de „FLOW”.
Cum funcţionează creierul?
Creierul nostru funcționează pe baza a două căi neurochimice antagonice. Una încearcă să îl treacă dintr-o stare de excitare provocată de stres, ce resimte emoții precum frica sau anxietatea, într-o zonă de confort. Cortizolul sau hormonul de stres și serotonina sau hormonul „bucuriei” sunt cei doi responsabili ai primei căi. A doua cale neurochimică are un rol stimulator, de a ridica gradul de excitare neuronală dintr-o stare de apatie sau plictiseală într-una de stimulare. Neuromodulatorul ce operează pe această a doua cale este dopamina sau hormonul „activării”. Acesta îți dă dorința de a face lucruri, de a fi activ.
În momentul în care suntem sub presiune sau anxioși, creierul este inundat de cortizol. Din păcate, efectele cortizolului nu sunt resimțite doar de creier, ci de întreg organismul, aflat sub asediu. Scade activitatea sistemului imunitar, se reduce regenerarea osoasă; la nivel metabolic, se anulează efectele insulinei, iar sângele este inundat cu glucoză.
Cu alte cuvinte, energia organismului se concentrează în zona de acțiune, adică în mușchi și în memoria de scurtă durată. Poate cel mai neplăcut efect al cortizolului asupra organismului este legat de inhibarea proceselor cognitive. Perioadele lungi de stres, deci de concentrații crescute de cortizol, inhibă învățarea, scad abilitatea de a găsi în memorie informații stocate și anulează capacitatea de a soluționa probleme. Cu siguranţă, nu acesta este drumul spre inovație! Cocktailul ideal pentru a fi creativ și inovator este format din serotonină și dopamină și produce o stare de calm, dar energizată. Cum obținem această stare? Un somn bun poate să facă minuni în reglarea neurohormonală.
Somnul şi dieta
Pe parcursul nopții, doar o parte din somn va fi ocupată de vise, faza aceasta numindu-se REM (rapid eye movement). Etapa imediat următoare are rolul de a regenera neurotransmițătorii și de a produce ceea ce noi numim odihnă. Somnul regenerativ apare, de obicei, atunci când neuromodulatorii își revin la valorile normale. Fără o perioadă decentă de somn regenerativ, nivelul cortizolului (hormonul de stres) va rămâne ridicat, iar cel al serotoninei (hormonul bucuriei) va fi scăzut.
Cei mai mulți dintre noi am avea nevoie de un somn mai bun în special în perioadele când dorim să fim inovatori, iar cea mai bună soluție pentru a obține acest lucru este să ajungem în pat relaxați: fără alcool și fără sport cu două ore înainte de somn, cu luminile complet stinse și, evident, fără orice fel de sursă de lumină (televizor, tabletă, telefon etc.). Lumina afectează glanda pineală, care oprește secreția de melatonină, hormonul care reglează ciclurile veghe-somn. Lipsa de melatonină din sânge are următoarea semnificație pentru creier: E lumină, trebuie să stai treaz.
Dieta și exercițiul fizic au și ele un rol important în echilibrul neurochimic ce influențează abilitatea de a inova. Un mic dejun bogat în proteine (ouă, carne, brânză slabă, alune etc.) este hrana perfectă pentru creier și are un efect stimulator asupra secreției de serotonină și dopamină. Dacă, în schimb, preferați un mic dejun bogat în carbohidrați (cereale, dulciuri, pâine etc.), riscați apariția cortizolului în sânge după o perioadă de circa trei ore de la masa de dimineaţă.
Lucruri mici, cu efect inovator
Deși multe organizații se focalizează mai mult asupra procesului și structurii, încercând să transforme inovația punctuală sau inovația de eveniment (brainstorming și concursuri de idei) într-o capabilitate a organizației de a inova (structuri și procese ce au rolul de a aduna, filtra, identifica și pune în aplicare cele mai bune idei), sunt foarte puține companiile care se implică activ în educația angajatului în ceea ce privește propria performanță neurochimică.
Pentru a reuși să inoveze, pe lângă un bun echilibru neurochimic, angajații au nevoie de un „loc de joacă” bine amenajat. Gândiți-vă la următoarele cinci caracteristici ale unui birou ce stimulează inovația:
Împărțire echitabilă a spațiului. Angajatul care stă în „debara” nu va fi niciodată dornic să se gândească la altceva decât la un birou mai spațios. De asemenea, CEO-ul companiei nu va fi de 100 de ori mai inovator având un mic hangar personal.
Flexibilitatea locului de muncă. Fie că vă gândiți la „flex-time”, fie că aveți posibiliatea de a amenaja birouri temporare, schimbarea amplasării biroului aduce după sine o nouă perspectivă asupra problemelor ce trebuie rezolvate.
Confortul biroului sau al spațiului destinat muncii. Angajatul care stă în condiții nefavorabile (răcoare, umiditate, lipsa luminii naturale) nu va fi niciodată inovator.
Conectivitate. Spațiile comune, care au rolul de a informaliza comunicarea, sunt extrem de utile procesului de inovație. Bucătăriile spațioase, spațiile de agrement (zona multimedia, biblioteca), sălile de conferință, toate pot fi amenajate astfel încât să faciliteze comunicarea între angajați. O sală de mese aranjată precum cantina unei pușcării nu va trezi în angajații dvs. decât, poate, dorința de a evada.
Apartenența spațiului. Permiteți-le angajaților să își adapteze atât spațiile individuale, cât și pe cele comune. Lucrul acesta creează senzația de apartenență și de familiaritate, lucru care va avea efecte benefice asupra inovației.
Așadar, înainte de a porni la drum cu acțiuni complexe menite să modifice procedurile, începeți cu lucruri mici. Încercați să vedeți dacă angajații dvs. sunt odihniți, dacă au parte de activități menite să reducă stresul, dacă au și alte preocupări decât venitul la birou. Viața lor din afara biroului impactează mai mult decât vă imaginați abilitatea lor de a inova.
