KPMG: România, locul 95 din 127 în lume, în privința mediului de afaceri

Deși România ocupă locul 79 într-un top global de 127 de țări în ceea ce privește adaptabilitatea la schimbare, se află pe locul 95 la mediul de business, din cauza dificultăţilor legislative întâmpinate de oamenii de afaceri. Rezultatele a fost atribuite în urma unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG, în parteneriat cu Oxford Economics.

România s-a clasat pe locul 79 la adaptabilitatea la schimbare, care reflectă robusteţea companiilor şi capabilităţile antreprenoriale ale unei ţări. România stă mai bine la infrastructura tehnologică (locul 50), gradul de deschidere economică (locul 51) şi flexibilitatea pieţei muncii (locul 61).

„Faţă de precedentul sondaj, realizat în 2013, România şi-a îmbunătăţit punctajul CRI (Change Readiness Index, Indicele de Adaptabilitate la Schimbare, n.r.) general, care reliefează capabilităţile pe trei piloni principali: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi oamenii şi societatea civilă. România a obţinut cel mai bun punctaj la capabilităţile oamenilor şi societăţii civile, deşi aceasta este singura mare categorie la care punctajul ţării a scăzut comparativ cu studiul precedent”, arată KPMG, într-un comunicat.

Punctaje slabe și motive de îngrijorare

Subdivizia din această categorie care reprezintă un motiv de îngrijorare este Inovarea şi Cercetarea & Dezvoltarea, la care România ocupă locul 109 din cauza slabei finanţări şi cooperări între institutele de cercetare şi mediul de afaceri.

România a înregistrat, de asemenea, un punctaj scăzut în privinţa mediului de afaceri (locul 95), reflectând astfel dificultăţile întâmpinate în deschiderea unei firme, nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate şi a contractelor, fiscalitatea şi protecţia investitorilor. România nu a obţinut un punctaj satisfăcător nici la sectorul financiar (locul 93), acest indicator măsurând în principal eficienţa finanţării companiilor şi întreprinzătorilor.

Sectorul guvernamental reprezintă pilonul cel mai slab al României din perspectiva indicelui de adaptabilitate la schimbare, la care ţara se situează pe locul 86, în special datorită slabei planificări strategice a guvernului, dar şi datorită administrării fiscale şi bugetare deficitare. România ocupă o poziţie slabă în clasament şi la capacitatea de reacţie la schimbările de mediu şi climatice precum şi în privinţa siguranţei alimentare şi securităţii energetice. România prezintă semne de ameliorare la indici precum birocraţia, politici pozitive de reglementare şi un cadru macroeconomic mai stabil, la care se situează aproape de o poziţie medie în cadrul clasificării.

„Deşi punctajul a scăzut de la ultimul sondaj, oamenii şi societatea civilă reprezintă cea mai robustă capabilitate a României, pentru care ocupă locul 62 în clasament. În consecinţă, ar trebui să ne concentrăm într-o mai mare măsură asupra dezvoltării capabilităţilor umane, cu atât mai mult cu cât este nevoie de mult timp pentru ca rezultatele să devină vizibile în această direcţie. Veriga cea mai slabă a României constă în evoluţia demografică, unde s-a clasat pe penultimul loc (locul 126 din 127), datorită unei rate scăzute a fertilităţii şi migrării uriaşe. Potrivit sondajului, România are deficienţe în privinţa protecţiei sociale şi capabilităţilor antreprenoriale datorită sprijinului redus din partea statutului. În schimb, România se clasează mai bine la utilizarea tehnologiei, creşterea favorabilă incluziunii şi sănătate, având o speranţă mare de viaţă (74,6 ani) şi o rată scăzută a mortalităţii infantile”, se precizează în comunicat.

Proiect de Țară

Daniela Nemoianu, executive partner KPMG în România, a declarat că România are nevoie de un Proiect de Ţară, care i-ar permite adaptarea competitivă la schimbările din jur.

„Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criza identitară prelungită a României. Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care săţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării”, a spus Nemoianu.

Studiul CRI a fost extins de la 90 de ţări incluse în clasamentul din 2013 la 127 ţări. În acest an, Singapore s-a clasat – ca şi în 2013 – pe primul loc, în timp ce ţările nord şi vest europene au dominat în primele 20 de locuri din top. Primele 10 poziţii sunt ocupate, în ordine, de Singapore, Elveţia, Hong Kong, Norvegia, Emiratele Arabe Unite, Noua Zeelandă, Qatar, Danemarca, Suedia şi Finlanda.

(Foto: Images Money/www.flickr.com)