Gen
Aproximativ 55% dintre antreprenorii sociali din lume sunt bărbați și 45% sunt femei – un decalaj care este mai puțin pronunțat decât în domeniul antreprenoriatului comercial. „O viziune globală asupra activității de întreprinzător poate nuanța aparentele diferențe de gen observate în activitatea de antreprenoriat la nivel mondial deoarece se pare că multe femei manifestă un comportament antreprenorial, deși nu sunt nici angajatori si nici nu desfășoară activități independente. Aceste femei tind să joace acest rol într-un cadru mai social – de exemplu devin antreprenor social sau aduc o contribuție antreprenorială în sectorul public „, explică autorul coordonator al raportului, Niels Bosma, asistent profesor la Utrecht University School of Economics din Olanda.
Vârstă
Bosma adaugă că raportul constată că persoanele mai tinere (18-34 ani) sunt mai înclinate spre crearea de organizații cu scop social. „Antreprenoriatul social este adesea asociat cu tinerii purtători ai schimbării, care sunt idealiști din natură”, spune Bosma. „In această categorie de vârstă găsim mai mulți antreprenori sociali decât antreprenorii comerciali în toate regiunile lumii, cu excepția Americii Latine și Caraibelor. Putem deci spune că, în general, generațiile tinere pot fi mai interesate să introducă schimbări pozitive în lume, cu ajutorul antreprenoriatului social”.
Finanțare
Majoritatea antreprenorilor sociali își folosesc fondurile lor personale pentru a începe și a-și pune pe picioare afacerile. Antreprenorii sociali care încep în Asia de Sud și de Est, Orientul Mijlociu și Africa de Nord se auto-finanțează cel mai mult (peste 60%), în timp ce ponderea investițiilor proprii este cea mai scăzută în Africa sub-sahariană (aproximativ 30%). Mai mult de o treime dintre întreprinderile sociale din lume se bazează pe fonduri guvernamentale, în timp ce familia și băncile sunt, de asemenea, surse importante de finanțare pentru antreprenorii sociali.
Co-autorul raportului Siri Terjesen, profesor la American University (Washington DC) și la Norwegian School of Economics (Norvegia), spune că raportul oferă numeroase răspunsuri cu privire la activitatea de antreprenoriat social, dar scoate în evidență și alte subiecte interesante pentru studii viitoare. „Sperăm că cercetătorii vor răspunde la apelurile de a depune mai multe eforturi în direcția dezvoltării cercetarii comparative în domeniul antreprenoriatului social”, adaugă ea.
Terjesen adaugă că de răspunsul la aceste întrebări ar putea beneficia, de asemenea, factorii de decizie politică, care se străduiesc să înțeleagă ce nume presupune antreprenoriatul social și sunt poate indeciși dacă și cum să stimuleze această activitate.
„Guvernele nu sunt echipate pentru a rezolva toate problemele lumii – și nici nu ar trebui să fie. Ele așteaptă soluții inovatoare din partea sectorului privat. Antreprenorii sociali vor juca un rol vital”, spune Terjesen. „Lumea va fi mai bună dacă putem stabili care sunt modalitățile cele mai adecvate pentru a sprijini antreprenorii sociali și a dezvolta soluțiile lor.”
