Ce se întâmplă cu salariile în 2012?

Ce se întâmplă cu salariile în 2012?

de Oana Datki, Country Manager, Consulteam

Chiar dacă, la începutul anului 2011, se credea că recesiunea a trecut, totuşi, în mai multe ţări, economia a intrat pe o pantă descendentă şi au apărut semnale alarmante. În aceste condiţii de evoluţie rapidă, nu sunt multe trenduri constante. Din punctul nostru de vedere, a rămas însă unul valabil şi chiar esenţial: talentele din organizaţie sunt vitale pentru creştere.

La nivel global, am identificat trei mari direcţii pe care se concentrează organizaţiile:
1. Nivelul de engagement al oamenilor şi cum să fie modelate strategiile pentru 2012;
2. Care este realitatea economică şi de business şi cum va influenţa ea nivelul salariilor în 2012;
3. Care sunt predicţiile din punctul de vedere al tendinţelor pieţei pentru 2012.

Din ce în ce mai mulţi angajaţi sunt demotivaţi, iar retenţia celor valoroşi este greu de realizat. În condiţiile în care oamenii sunt motivaţi în mod natural de nivelul salariului şi de posibilitatea de a avansa în carieră, ei sunt nemulţumiţi, în acest moment, de ceea ce primesc.

Creşteri salariale în lume

Direcţiile în care se concentrează eforturile organizaţiilor (sau în care ar fi util să se concentreze) sunt legate de identifi carea nevoilor specifice ale angajaţilor, de comunicarea benefi ciilor, a opţiunilor, a posibilităţilor de carieră şi de training, precum şi de segmentarea forţei de muncă şi adaptarea pachetelor salariale, în condiţiile unor bugete mai mici.

Această realitate este prezentă în ţări din Europa de Vest precum Franţa, Germania, Marea Britanie sau Spania, dar şi în România, unde angajaţii valorizează salariul de bază şi tipul de muncă pe care îl fac. În ţara noastră, ei sunt cu atât mai focusaţi pe câştigurile pe termen scurt şi pe elementele tangibile ale pachetului de remunerare, cu cât puterea de cumpărare este la un minimum al Uniunii Europene.

Companiile se focalizează pe creşterile salariale anuale, bazate pe criterii de performanţă şi aliniate la trendul pieţei, bugetând pentru 2012 creşteri cuprinse între 3% şi 6%. În medie, salariile din România cresc cu un procent mai generos decât în cele din ţările dezvoltate care, în mod tradiţional, acordă creşteri de 2-3% anual, dar mai puţin decât în Rusia, Serbia sau Ukraina, unde vorbim despre creşteri de aproape opt procente.

Evident că aceste procente sunt direct proporţionale cu creşterea economică la nivel de ţară. De exemplu, în Turcia,  vorbim despre o creştere a PIB-ului de 9%, inflaţie mare, deprecierea valutei naţionale în primele şase luni din 2011 şi despre una dintre cele mai rapide rate de creştere economică din Europa (a doua la nivel global, după China).
Aşadar, nu ne mirăm de creşterile salariale de 9%. În SUA însă, se operează reduceri de costuri cu personalul,  reduceri de bugete, îngheţări de salarii şi reduceri masive ale bugetelor de training – rezultatul fiind o apatie generalizată a angajaţilor şi tensiuni sporite între generaţii.

Accent pe bonusurile de performanţă 

Din ce în ce mai mulţi analişti economici prevăd o stagnare sau chiar o scădere a rezultatelor economice pentru 2012. Chiar şi în ţările în care s-a înregistrat o creştere economică, a apărut problema infl aţiei salariilor. Varianta optimistă este că aceste realităţi nu vor duce la reduceri de salarii sau restructurări masive, ci la o perioadă de creşteri salariale, chiar dacă mai mici comparativ cu evoluţia puterii de cumpărare. Pentru acest an, companiile analizează rolul fi ecărui post şi contribuţia lui la performanţa organizaţiei, continuă educarea privind conceptul de plată pentru performanţă şi conştientizarea ideii că nu banii rezolvă problemele – un proces cu efect pe termen lung.

Majoritatea ţărilor au creşteri salariale moderate, cu excepţia Indiei, unde vorbim de peste 10%. Bonusurile de performanţă sunt bugetate mai generos decât în 2011, aceasta în condiţiile în care se pune accent pe componenta variabilă pentru generarea de rezultate.

Ce va aduce nou 2012?

Predicţiile noastre pentru 2012 au în vedere continuarea evoluţiei inegale a nivelului salariilor pe piaţă. Pentru anumite posturi se vor observa semne de creştere, iar pentru altele, o scădere, dar focusul este pe talente şi pe plata variabilă, comunicare, segmentare şi engagement. Creativitatea în găsirea unor metode de loializare rămâne o provocare în viaţa specialiştilor de resurse umane, simultan cu alinierea programelor de recompensare la strategiile de business.
La momentul actual, se estimează creşteri medii de 5,5% şi scăderea numărului companiilor care menţin salariile îngheţate. De asemenea, numărul companiilor care reduc din personal scade în 2012 (doar 5% dintre companii), în timp ce 45% vor face angajări.

Fluctuaţia voluntară scade în mod previzibil de la un an la altul, dar nu în mod spectaculos, deoarece a fost de aproximativ 9% în 2011, la nivelul tuturor industriilor, cu doar două procente mai mică faţă de 2010.
Diferenţele salariale între capitală şi restul oraşelor se diminuează treptat, ajungând în acest moment la o medie de aproximativ 15%. Acesta este un trend fi resc, în condiţiile dezvoltării investiţiilor în oraşele mari. Diferenţele dintre nivelurile ierarhice rămân similare celor din anii trecuţi, crescând cu doar o jumătate de procent. Mă refer la diferenţa dintre media salariilor pentru posturi de lucrători necalifi caţi şi cea pentru top management (un lucrător va avea de opt ori mai puţin). Între un specialist şi un top manager, diferenţa este de doar patru ori. Un specialist va avea dublu faţă de un angajat necalificat/de suport.