Managerii din România nu folosesc metodologia de foresight pentru că nu au auzit de ea, a declarat Romeo Ilie, Certified Management Consultant, pentru Manager Express, vineri, 28 februarie 2014, în cadrul evenimentului Professional Corner AMCOR „Metodologia de foresight, o resursă neexploatată încă suficient de manageri”.
În opinia lui Romeo Ilie, managerul care stăpânește metodologia de foresight este „stăpânul lumii” pentru că foresight-ul, pus în mâna unui manager, „ar trebui să reprezinte un instrument călăuzitor pentru punerea în practică a unor politici”.
Consultanța se poate îmbogăți, ca resursă, și cu realizarea unor strategii pe termen mediu și lung și cu această metodologie de foresight, mai crede consultantul în management.
Potrivit definiției date de Romeo Ilie, foresight-ul este un proces sistematic, participativ, de estimare și evaluare a unor posibile evoluții viitoare atât ale mediului intern unei entități, cât și ale celui extern acesteia, și de elaborare de viziuni pe termen mediu sau lung, bazate pe deciziile ce pot/trebuie luate în prezent și care impun întreprinderea unor acțiuni coordonate comune.
Citește și 9 idei care ne ajută să fim cei mai buni parteneri din lume
Consultantul a vorbit despre 6 tehnologii folosite în foresight. Este vorba despre brainstorming, analiza SWOT, visioning, tehnica sondajelor de tip Delphi, scenariul și elaborarea unor foi de parcurs.
Brainstorming
În cazul brainstorming-ului folosit în foresight, nu se forțează sub nici o formă argumentarea. Se lasă rezultatul fără judecăți de valoare. Se pot face enunțuri, dar fără influențe din partea nimănui. Ulterior se pot face prioritizări ale ideilor enunțate.
Analiza SWOT
Se stabilesc punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările. Adițional analizei SWOT se poate lua în considerare și factorul disruptiv, care reprezintă o modificare dramatică, semnificativă, a unei evoluții într-un viitor previzionat și care se constituie într-o extindere și rafinare a amenințărilor. Pot apărea o serie de lucruri care ar trebui luate în calcul. Atunci când sunt stabilite amenințările din cadrul analizei SWOT, pot fi adăugate și elementele disruptive, care pot fi identificate prin intermediul unui sondaj de tip Delphi.
Citește și Abraham Lincoln și inteligența emoțională
Visioning
Într-o societate, viziunea înseamnă o conturare a unui viitor dorit, plauzibil și nu utopic, care trebuie atins. Trebuie să fie cât mai realist. Viziunea reprezintă și acțiune pentru că presupune ceea ce trebuie să facă un manager ca să ajungă în punctul dorit.
Tehnica sondajelor de tip Delphi
Această tehnică se deosebește de cea a chestionarelor pentru că face diferența între cei care răspund. Se supun dezbaterii o serie de idei, având ca obiectiv obținerea unui punct de vedere. Tehnica sondajelor de tip Delphi constă în cel puțin două runde de consultări. Pe baza prelucrării informațiilor obținute din prima consultare se face a doua consultare.
Scenariul
Scenariul reprezintă felul în care reușește un manager să-și atingă țintele pe care și le-a propus. Concret, înseamnă indicații regizorale: cum ajung din punctul A în punctul B.
Citește și Ce provocări te aşteaptă când eşti promovat ca manager?
Elaborarea unor foi de parcurs
Aceste foi de parcurs se stabilesc pentru a crea, de regulă, trei scenarii: scenariul optimist, scenariul mediu și scenariul optimist.
Pentru elaborarea scenariilor și a foilor de parcurs asociate se pot folosi două metode: metoda exploratorie și metoda normativă. Metoda exploratorie înseamnă că un manager trebuie să plece de la ceea ce are în prezent și ce bănuiește că s-ar putea întâmpla în drumul spre ținta lui, care poate că nu este chiar fixă, încercând să optimizeze fiecare pas făcut înainte către țintă.
În cazul metodei normative, managerul pleacă de la o viziune prin care a stabilit că trebuie să ajungă într-un anumit punct. El știe exact unde trebuie să ajungă și trebuie să-și stabilească pașii ca să ajungă acolo, pornind de la situația prezentă.
