Articol de: Rodica Nicolae, redactor-şef și owner Manager Express
Peste 28% dintre atacurile de cord au loc lunea, între orele 6 şi 9 dimineaţa. Iar bolile de inimă au drept principal motiv nu colesterolul mare, nu tensiunea arterială crescută, fumatul ori lipsa de mişcare, ci stresul. Cel puţin, aşa arată studiile efectuate în SUA. Şi cum munca şi sănătatea sunt în strânsă legătură cu nivelul nostru de fericire, rezultă că nu ne poate fi indiferentă relaţia în care ne aflăm cu propriul job, în toată complexitatea lui.
Pornind de la acest semnal de alarmă şi-a dezvoltat Jim Bagnola pledoaria susţinută cu ocazia unui workshop care a avut loc zilele trecute la Bucureşti. Contextul a fost creat de către echipa Human Performance Development International, care colaborează de 14 ani cu Jim, speaker, Executive Coach şi consultant internaţional, cu peste 30 de ani de experienţă.
Citeşte şi Jim Bagnola: Angajații români se tem să ofere feedback, iar managerii se tem să-l primească
Faptul că starea de sănătate şi cea psihică a oamenilor influenţează starea business-ului este deja un loc comun. Chiar dacă nu mai era nevoie de demonstrat această conexiune, Jim ne-a prezentat câteva cazuri adunate în experienţa sa. De pildă, o femeie de afaceri cu un nivel foarte scăzut al stimei de sine, determinat de nişte kilograme în plus, constata cum i se prăbuşeşte business-ul, de la un trimestru la altul. Imediat ce a început să slăbească şi să-i crească încrederea în sine, afacerea ei a luat-o în sus.
Dacă aşa stau lucrurile, iar cercetările în domeniu au argumentat teza, nu ne rămâne decât să analizăm semnalele de alarmă care însoţesc insatisfacţia la locul de muncă. Acestea pot fi o slabă putere de concentrare, plictiseala, lipsa încrederii, episoade de uitare, depresia, neliniştea, insomnia, probleme cu greutatea corporală, scăderea imunităţii etc. Când toate acestea sau măcar o parte dintre ele se manifestă constant, trebuie făcută o schimbare.
Cei mai mulţi dintre noi avem tendinţa să considerăm că cei din jur, contextul, lumea trebuie să se schimbe pentru ca nouă să ne fie bine. Jim, însă, susţine altceva: transformarea nu poate începe decât cu noi înşine. Oricât ne-ar plăcea să dăm vina pe celălalt, pe vecini, pe criză, pe contextul economic general sau pe aşezarea nefastă a aştrilor pe cer, trebuie să conştientizăm că suntem parte din proces. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem este: „Ce rol joc eu în situaţia în care am ajuns, în problema cu care mă confrunt? Şi cum pot rezolva ceea ce ţine de mine?”.
Citeşte şi Jim Bagnola: Marea problemă a managerilor români e că vorbesc prea mult și ascultă prea puțin
Această analiză sau coborârea în sine, această căutare în interior este de natură transformaţională. Natură care, pentru a fi mai bine înţeleasă, trebuie privită comparativ cu cea tranzacţională, cel mai frecvent practicată. În timp ce a fi tranzacţional înseamnă a te preocupa doar de rezultate şi de propriul interes, adică de aspectele extrinseci, tipul transformaţional apasă pe pedalele intrinseci ale motivaţiei: identifică nevoia de schimbare, creează o viziune menită să ghideze parcursul şi îşi menţine permanent membrii echipei informaţi şi entuziaşti. Un leader transformaţional nu este exclusiv interesat de dezvoltarea sa ca om de afaceri, ci şi de evoluţia şi progresul său ca om, pur şi simplu. Deloc întâmplător, aceste mesaj al lui Jim Bagnola a fost susţinut şi de lansarea ediţiei în limba română a cărţii sale intitulate „De profesie OM – Cum să te bucuri de muncă fără stres şi să fii fericit în viaţa personală, folosindu-te de legătura minte / corp / muncă”, pe care v-o recomand călduros să o citiţi.
Alte articole scrise de către Rodica Nicolae: Victimă sau lider?
