FINANCIAR & BANCAR
Confirmarea Brexit-ului a fost urmată imediat de o explozie de preconizări referitoare la posibilele consecințe atât la nivel european, cât și la nivel mondial. Este greu de anticipat, în acest moment, care dintre acestea se va materializa și care nu şi, mai ales, cum va fi influențat climatul economic, deja şubrezit de criza economică care părea să apună. Însă, în mod cert, despărțirea de Uniunea Europeană va presupune, în principiu, inaplicabilitatea acquis-ului comunitar în ceea ce privește Marea Britanie și, implicit, în ceea ce priveşte relațiile sale cu celelalte state membre.
Referitor la sectorul bancar și al finanţărilor, una dintre cele mai importante consecințe vizează actualul principiu al libertății de a presta servicii în mod direct pe teritoriul unui stat membru în baza „pașaportului UE”. Astfel, dacă în prezent, apartenenţa la Uniunea Europeană a Marii Britanii conferă instituțiilor de credit și celorlalte instituții financiare autorizate și supravegheate de autoritatea competentă din Marea Britanie posibilitatea de a presta servicii pe teritoriul României (sau pe teritoriul celorlalte state membre) prin înfiinţarea de sucursale sau prin prestarea de servicii în mod direct în temeiul unei simple notificări transmise Băncii Naționale a României de către autoritatea competentă din statul membru de origine, odată cu părăsirea Uniunii Europene acest privilegiu va deveni inaplicabil – ceea ce ar putea îngreuna sau descuraja acest tip de servicii desfășurate între statele membre UE și Marea Britanie.
Cu alte cuvinte, în vederea prestării de servicii pe teritoriul României, în lipsa unui „pașaport UE”, instituțiile de credit și celelalte instituții financiare din Marea Britanie vor fi nevoite, în vederea obținerii autorizației necesare de la Banca Națională a României, să parcurgă un proces mult mai anevoios de autorizare, complex din punct de vedere al documentaţiei şi al timpului necesar, dar și mai costisitor.
Nu este de neglijat nici pierderea unor privilegii referitoare la libera circulaţie a capitalurilor, cum ar fi, de exemplu, privilegiul privind plățile transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene, conform căruia comisioanele percepute pentru plățile transfrontaliere în cadrul Uniunii Europene sunt identice cu cele percepute pentru plățile efectuate în aceeași monedă în cadrul unui stat membru. Acest principiu nu va mai fi aplicabil între Marea Britanie și alte state membre, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
De asemenea, merită amintit şi eventualul impact asupra principiului recunoaşterii hotărârii judecătoreşti pronunțate într-un stat membru în celelalte state membre fără a fi necesară nicio procedură specială în acest sens, în mod special din perspectiva executării silite a contractelor de garanție guvernate de legea română care securizează împrumuturi guvernate de legea engleză. Rămâne de văzut dacă și cum ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană va afecta/îngreuna eventualele procese de executare silită în fața instanțelor judecătoreşti competente.
