CONCURENȚĂ & PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Activarea procedurilor prevăzute de art. 50 TFUE va produce efecte notabile şi asupra sferei drepturilor de proprietate intelectuală. În primul rând, va trebui redefinită întinderea şi protecția conferită de înregistrarea mărcilor comunitare, care nu vor mai putea beneficia de protecție pe teritoriul unui stat care nu mai este membru al Uniunii Europene. Prin urmare, va trebui gândită o situație tranzitorie sau un acord care să confere mărcilor înregistrate la Oficiul European de Proprietate Intelectuală, EUIPO, până la data ieșirii Regatului Unit din UE, aceeași protecție de care se bucurau pe teritoriul acestui stat înainte de data efectivă a Brexit-ului. Această operațiune nu va impacta, totuși, posibilitatea cetățenilor sau a întreprinderilor din Marea Britanie, chiar şi în lumina noului statut de non-membru UE, de a solicita şi obține înregistrarea unei mărci europene, acest sistem fiind deschis oricăror solicitanți, indiferent de statutul juridic al jurisdicțiilor din care aceștia provin. Aceleași considerații se impun şi cu privire la desenele şi modelele industriale, susceptibile de înregistrare la EUIPO.
Sub un alt aspect al proprietății intelectuale impactul va fi unul mai mare, respectiv, în domeniul brevetelor de invenție. Marea Britanie s-a aflat în ultimii ani în centrul efortului blocului comunitar de a crea un sistem unificat de brevete de invenție, care, pe lângă o înregistrare unitară, să confere şi posibilitatea unui sistem flexibil şi ușor de soluționare a disputelor izvorâte din brevetele de invenție – Unified Patent Court, al cărei sediu a fost stabilit la Londra. În contextul ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, se conturează imposibilitatea, pe de o parte, a continuării participării sale la proiectul brevetului unic european, cât şi la sistemul de soluționare a disputelor din cadrul Unified Patent Court. În același sens, sediul Unified Patent Court va trebui relocat pe teritoriul unui stat membru al UE, pentru a reflecta caracterul unional al acestui proiect.
De asemenea, se pune problema valorii pe care o vor mai avea în sistemul juridic britanic deciziile de interpretare a legii, în special în domeniul dreptului de autor, pe care le-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cel mai adesea la solicitarea instanțelor competente din Marea Britanie. În ceea ce privește impactul jurisprudenței britanice din domeniul dreptului de autor şi a drepturilor conexe, după o influență notabilă mai ales în procesul de codificare de la nivelul UE (directivele adoptate în acest domeniu), se poate contura intrarea acesteia într-un con de umbră, mai ales din cauza pregnanței sistemului continental al droit d’auteur în fața copyright-ului specific sistemului Common Law.
Impactul Brexit în domeniul concurenței – chiar daca Brexit-ul a fost votat şi își va produce efectele peste cel puțin 2 ani, efectele sale asupra celor trei domenii specifice dreptului concurenței sunt notabile. Din punct de vedere al regulilor antitrust, prevederile din art. 101 şi 102 TFUE, care interzic înțelegerile verticale şi orizontale având obiect sau efect anticoncurențial şi, respectiv, abuzul de poziție dominantă, vor continua să se aplice practicilor întreprinderilor din Marea Britanie care au efect pe teritoriul Uniunii Europene. Prin urmare, o întreprindere din Regatul Unit care va face parte dintr-un cartel global sau va abuza de poziția sa dominantă pe piața UE sau pe o parte semnificativă a acesteia, va fi supusă regulilor şi amenzilor impuse de Comisia Europeană.
Totuși, Comisia Europeană nu va mai avea dreptul de a întreprinde în mod direct inspecții inopinate la sediile întreprinderilor britanice de pe teritoriul Regatului Unit. Cu toate acestea, în funcție de acordurile internaționale negociate cu Competition and Markets Authority, aceasta din urmă va putea desfășura inspecții pe seama Comisiei Europene. Mai este demn de remarcat şi faptul că, urmare a Brexit, Competition and Markets Authority va părăsi European Competition Network, rețeaua comunitară a agențiilor antitrust, care oferă membrilor săi un sprijin concret prin schimb de experiență, informații despre cazuri şi implementarea de politici publice.
În urma Brexit-ului, caracterul obligatoriu al deciziilor CJUE de interpretare a TFUE în cazuri de concurență va fi pierdut pentru instanțele britanice dar, totuși, cazuistica dezvoltată de acestea până la momentul Brexit, fiind în concordanță cu dreptul european al concurenței, va asigura o congruență între cele două sisteme încă ani buni de acum înainte.
Din perspectiva regulilor privind concentrările economice, se va pierde beneficiul unei examinări unice a unei concentrări economice care îndeplinește pragurile valorice care îi asigură dimensiune comunitară. Post Brexit, o operațiune de concentrare economică care îndeplinește pragurile valorice prevăzute atât de legislația din Regatul Unit, cat şi de cea comunitară, va trebui analizată şi autorizată de ambele instituții, Competition and Markets Authority, respectiv, Comisia Europeană, ceea ce va îngreuna procesul de investiții şi, potenţialmente, va descuraja de o manieră mai mult sau mai puțin sensibilă, concentrările economice.
Finalmente, din perspectiva ajutorului de stat, Regatul Unit nu se va mai supune prevederilor TFUE care interzic ajutorul de stat. Prin urmare, măsurile de sprijin care vor fi date vor trebui să fie conforme cu legislația națională (care, în măsura în care este incompletă din punct de vedere substanțial, va trebui completată), fie cu angajamentele internaționale la care Marea Britanie este parte (spre exemplu, acordurile care stau la baza Organizației Mondiale a Comerțului).
