Banalul cod de bare riscă să devină istorie? Cum arată viitorul retailului

Cod de bare

Creșterea cererii clienților pentru mai multe informații despre produsele pe care le cumpăra ar putea însemna sfârșitul codului de bare, așa cum îl știm astăzi – grupurile de dungi albe și negre care ”decorează” cele mai multe produse puse la vânzare și care sunt scanate de cinci miliarde de ori pe zi.

Codul de bare a fost folosit pentru prima dată pe un pachet de gumă de mestecat de la Wrigley, în 1974, într-un magazin din Ohio, și a reușit să revoluționeze lumea retailului, permițând casierilor să manipuleze produsele mult mai rapid, eliminând greșelile și crescând vânzările. Dar clienții cer acum o mult mai mare transparență cu privire la produse, iar proprietarii magazinelor au nevoie și ei de mai multe date pentru a putea ține un registru al stocurilor, al produselor returnate și al falsurilor mult mai precis. Lucru pe care banalul cod de bare nu îl poate face acum.

Transformarea codului de bare înseamnă pentru magazine și branduri o modificare semnificativă la nivel de ambalaj și o investiție uriașă în noi sisteme de scanare. Pe de altă parte, mai multe informații înseamnă o administrare a fluxului de produse mai eficientă și câștig pe termen lung.

Ce oferă și ce nu oferă codul de bare?

„Codul de bare s-a descurcat minunat, dar e momentul să facem un pas mai departe.  El singur nu mai poate să transporte informația mult mai detaliată, de care este nevoie,” a spus Kees Jacobs, consultant Capgemini, citat de Reuters, care acum lucrează cu retaileri de top și producători din sectorul alimentar pentru a găsi un numitor comun în stabilirea standardelor globale de ambalare și de informații livrate despre produse.

Citește și: În România, retailul tradițional are o rată de creștere peste media europeană

Cel mai comun cod de bare care poate fi citit de un scanner are o lungime între 8 și 14 numere. Dar în acel număr nu sunt cuprinse informații precum ingrediente, alergeni, țara de proveniență și nici nu oferă vânzătorului numărul lotului din care face parte sau termenul de expirare. Acestea sunt informații care se regăsesc pe ambalaj, însă, consumatorii își manifestă dorința de a putea accesa aceste informații online sau de a le putea scana cu telefonul mobil pentru a se documenta sau pentru a-i ajuta în monitorizarea caloriilor, de exemplu. De cealaltă parte a codului de bare, se află magazinul care ar avea de câștigat dacă ar accesa mai repede informații precum stocul de produse, lotul din care face parte un anumit produs, data la care a sosit sau la care trebuie scos de pe raft, sau dacă are un produs returnat să poată identifica produsele din același transport pentru a le verifica mai rapid.

Metro, pionier în dezvoltare

GS1, organizația non-profit care emite succesiunile de numere din codurile de bare, a dezvoltat un nou tip de cod cu două niveluri de informații, iar una dintre ele, denumită ”data-bar” conține mai multe detalii precum termenul de expirare, cantitatea și numărul lotului de care aparține. Acesta a permis retailerului german Metro să lanseze o aplicație de mobil, PRO Trace care îți arată, de exemplu, că un somon file care se află pe 25 august pe raft în Berlin a fost prins pe 17 august într-o pescărie din Norvegia și procesat în Germania pe 21 august. Mai mult, poți vedea și numele pescăriei, o hartă a zonei și o descriere a speciei. Metro spune că aplicația a fost de folos unor clienți precum bucătarii de restaurant care acum pot construi și o poveste despre originile preparatelor pe care le aduc la masa oamenilor.

„Suntem singurii din Germania care putem oferi aceste informații despre peștele proaspăt. Este o chestiune de încredere. Clienții noștri ne provoacă mereu să oferim produse bune și verificabile,” spune Lena vom Stein, Corporate Responsibility Project Manager Metro, citată de Reuters.

Aplicația funcționează acum doar pentru produsele piscicole, dar va fi extinsă și pe alte categorii, cum ar fi carnea ori fructele și legumele proaspete.

Citește și: Economia digitală vine cu amenințări, dar și cu oportunități. Ce cred directorii companiilor

Și alți retaileri au luat măsuri în această direcție. Adiacent codului de bare, au introdus QR coduri, care pot stoca mult mai multe informații. Acestea, odată scanate cu orice aplicație dedicată, returnează o adresă web la care se pot citi. Din nefericire, majoritatea scannerelor de la casele de marcat nu pot citi coduri QR. Retailerul danez Albert Heijn a introdus de curând etichete cu coduri QR denumite ”Check Origin” pe unele dintre produsele din raionul de fructe și legume. Codul scanat deschide o fereastră în care clientul va putea vedea un scurt video care arată traseul produsului de pe raft înapoi spre fermă, procesele prin care a trecut și cum a fost cules.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •