Ce informații ar trebui făcute publice?
Acest tip de unelte tehnologice alimentează cererea și așa crescândă pentru mai multă transparență. Potrivit unui studiu condus de GS1, consumatorii sunt interesați cel mai mult de:
- valori nutritive,
- ingrediente,
- informații despre alergeni,
- certificări organice,
- impact asupra mediului și
- standarde de etică.
Cum procedăm cu datele?
A face toate aceste date accesibile printr-un un cod de bare scanabil este doar o latură a problemei. O provocare și mai mare este adunare, stocarea și standardizarea informației de livrat. Fiona Wheatley (Marks and Spencer) spune că a putea aduna și a menține la zi toate datele de la furnizori este foarte complicat. În același timp, David Linich (Deloitte) recomandă retailerilor să găsească un mod de a colabora în monitorizarea miilor de producători care le livrează materiile prime pentru a putea ține costurile sub control.
Consumer Goods Forum (CGF), o rețea globală din care fac parte aproximativ 400 de retaileri și producători din 70 de state, încearcă în prezent să canalizeze eforturile comune spre o metodă de standardizare a datelor despre produse și a etichetării lor. Din ce în ce mai multe companii acceptă că transparența este imperios necesară, mai ales după evenimente de tipul scandalului legat de carnea de cal vândută drept carne de vită în Europa în 2013, dar încă este dificil să fie convinși să ofere informații pe care uneori le consideră sensibile.
Citește și: Studiu: Online-ul oferă servicii mai bune clienților
Dar pași mici încep să se facă. Prin proiectul CGF, în Belgia, trei retaileri importanți – Delhaize, Carrefour și Colruyt – au acceptat să facă parte din pilotul prin care urmează să se elaboreze și testeze o primă standardizare a datelor. Mai mult, până la acest moment, GS1 deține date de la 30.000 de companii cu privire la 18 milioane de produse pe care membrii organizației le pot consulta pentru a îmbunătăți traseele și procedurile logistice. În același timp, încearcă și să îi convingă să ofere mai multe informații către clienți, fără a le divulga pe cele confidențiale care țin de dimensiunile stocurilor și a costurilor detaliate.
Malcolm Bowden, președinte al diviziei de soluții globale al GS1 prezice că unele puncte comune se vor atinge în mai puțin de un an, în ceea ce privește informațiile care țin de nutriție cel puțin. „Dorința există. Trebuie să se întâmple. La fel ca în cazul oricărei alte schimbări majore, companiile trebuie să își aloce timp să mediteze asupra implicațiilor acestor noi proceduri,” a declarat acesta pentru agenția de știri. GS1 acționează și la nivelul furnizorilor încercând să creeze numere de identificare pentru fermieri independenți pentru a standardiza și datele referitoare la sustenabilitate.
Toate aceste informații nu pot fi accesate printr-un simplu cod de bare, dar pot fi stocate într-un QR care nu ar ocupa prea mult spațiu pe ambalaj. Pe termen lung, mai mulți producători s-ar putea orienta spre etichete RFID (Radio-frequency identification), care sunt deja banale în industria modei, de exemplu. Aceste etichete mici care pot fi integrate într-un obiect și care nu necesită o scanare clasică erau până de curând prea scumpe pentru produsele curente, dar prețul lor scade vertiginos.
Bowden estimează că aceste sisteme vor co-exista pentru încă cel puțin un deceniu până când retailerii și nu numai vor reuși să își modernizeze sistemele de scanare, dar este convins că vom ajunge ca într-o bună zi toată informația despre un produs să fie disponibilă cumpărătorului.
