Autocunoaşterea sau drumul către sine

Chiar si comunicarea poate fi vazuta ca o dependenta

Logo Interact 2013Am participat de curând la o sesiune interactivă despre “Terapia prin scris”. La începutul sesiunii, aşa cum se obişnuieşte, facilitatorul ne-a rugat să ne prezentăm rapid, spunând trei lucruri reprezentative despre noi înşine. M-a intrigat foarte mult faptul că, dintre cei opt participanţi, şase s-au prezentat astfel: “Sunt X, sunt căsătorit(ă), am doi copii şi lucrez în domeniul Y.” Ceea ce înseamnă că înţelegem despre noi că suntem suma unor lucruri externe sau că ceea ce ne defineşte este ce facem, ce deţinem şi cu cine suntem sau nu alături. Puţini au fost cei care s-au descris spunând lucruri despre ei ce le place, ce visuri au sau ce-şi doresc.

Iniţial, m-am gândit că explicaţia acestui tip de prezentare este discreţia. Poate oamenilor li se pare mai uşor să pună pe tapet lucruri la care se aşteaptă toată lumea şi să nu-şi etaleze sufletul în fata unor necunoscuţi. Apoi, mi-am dat seama că, de fapt, multora le este foarte greu să spună cine sunt cu adevărat, ce vor de la viaţă, ce caută şi ce îi caracterizează. Iar acest lucru mi-a amintit un articol pe care l-am citit acum ceva timp despre cele mai importante trăsături ale unui lider extraordinar. Printre ele, pe locul întâi, era auto-cunoaşterea.

De ce este autocunoaşterea pe primul loc în topul celor mai importante trăsături ale unui lider? De ce nu carisma? Competenţa? IQ-ul sau stilul de comunicare? Motivele ar putea fi mai multe:

  • poate pentru că energia şi pasiunea cu care îi inspiri pe ceilalţi vin atunci când ştii cine eşti, ce vrei şi ce este important pentru tine; poate pentru că este singurul lucru care contează atunci când îţi creionezi viitorul;
  • poate pentru că, pentru a îi putea înţelege şi motiva pe alţii, ajută să te cunoşti pe tine şi să-şi ştii acele limitări care pot pune în pericol relaţii importante; cunosc lideri foarte buni care nu pot lucra eficient cu persoane având un ritm mai lent decât al lor; ştiind acest lucru despre ei înşişi, au găsit nişte soluţii care îi ajută să salveze relaţiile: implică în proiect şi alte persoane care au mai multă răbdare sau se poziţionează în aşa fel încât reuşesc să se adapteze pentru perioade scurte la acest gen de personalitate;
  • poate pentru că, dacă te cunoşti foarte bine şi ştii care sunt punctele tale forte, vei reuşi mai uşor să duci la bun sfârşit orice iniţiativă şi te vei putea dezvolta mai mult, lucrând la acele zone despre care ştii că sunt de îmbunătăţit;
  • poate pentru că succesul sau definiţia fiecăruia despre acesta începe, în primul rând, cu a cunoaşte propria realitate atât de bine încât să poţi desena drumul către o realitate viitoare.

Vă provoc ca data viitoare când vă prezentaţi şi trebuie să spuneţi câteva lucruri despre voi, să căutaţi profund şi să scoateţi la iveală acele lucruri care vă definesc şi care formează ceea ce sunteţi cu adevărat. Nu trebuie să fim conducători de companii pentru a ne cunoaşte în complexitatea noastră, nu trebuie să ne căutăm în ce zic alţii despre noi, ci în ceea ce suntem în esenţă pură.

Alte articole scrise de către Laura Solomonescu: Ce se întâmplă atunci când însuşi managerul îşi pierde engagementul?

 

  •  
  •  
  •  
  •  
  •