Blended Learning cum să mărești impactul programelor de învățare

Blended Learning cum să mărești impactul programelor de învățare

Cum nu puteau renunța la pregătirea oamenilor (crucială, de altfel, având în vedere schimbările de pe diverse piețe), organizațiile au căutat metode de a obține aceleași rezultate pe bani mai puțini. Cel mai important avantaj al acestor soluții urma, însă, să fie descoperit după implementarea lor.

Blended Learning-ul este definit, în general, ca fiind combinația dintre trainingul în sală și învățarea prin intermediul computerului, numită și e-learning. În unele cazuri, definiția este extinsă și se referă la învățarea care recurge la mai multe canale: training, e-learning, înregistrări audio sau video etc.

Care este câștigul real în blended learning?

Oportunitatea reducerii de costuri a determinat unele companii să încerce trecerea anumitor programe de pregătire în întregime în sistem online. Transportul și cazarea oamenilor pot însemna între 30 și 50% din costul unui program. E-learning-ul a părut astfel opțiunea potrivită pentru pregătirea unor populații mari, dispersate geografic.

Programele au costat într-adevăr mai puțin, dar rezultatele nu au fost cele sperate. Nivelul de implicare a fost slab. Participanții au învățat teoria, dar când a venit vorba de aplicarea în practică, fiecare și-a creat propriul model. Reacția ordonatorilor de training a fost de trei feluri. O parte au renunțat total la e-learning, catalogându-l ca ineficient. Alții l-au păstrat doar pentru comunicarea internă și pentru dezvoltarea unor abilități tehnice care nu implicau interacțiune.

A treia categorie a observat potențialul combinației dintre e-learning și trainingul clasic. Ei s-au concentrat pe combinarea unor instrumente specifice celor două metode, astfel încât să obțină un impact maxim asupra participanților. Pentru aceștia, reducerea de costuri a rămas în unele cazuri principalul avantaj, însă mulți dintre ei au observat o schimbare mult mai importantă: creșterea rezultatelor obținute prin programele de învățare.

Există două aspecte care contribuie în cazul blended learning-ului la

1. trecerea de la programele de tip injecție (2-3 zile de curs) la programele cu intervenții multiple (introducere teoretică + training+ follow-up + împărtășire de experiențe etc.) care readuc periodic în atenția participanților lucrurile învățate;

2. sprijinul oferit în aplicarea elementelor învățate (instrumente, asistență oferită online de trainer etc.). Ce aduce fiecare componentă într-un program de Blended Learning?
E-learning-ul nu poate suplini roleplayurile, analiza comportamentală și feedback-ul din sală. O altă componentă crucială adusă de trainingul clasic este implicarea. Un trainer bun obține un nivel de implicare ridicat care conduce la motivarea participanților să aplice elementele
învățate.

Pe de altă parte, în trainingul clasic se alocă o parte din timp pentru transferul de cunoștințe. Prin introducerea în proiect a unui modul introductiv de e-learning, participanții sunt expuși la o sumă de concepte teoretice. Atunci când ajung la training, ei au un limbaj comun și un anumit nivel de cunoștințe. Astfel, în sală, trainerul se concentrează mai mult pe exerciții și aplicabilitate.

În aceste condiții, se poate opta fie pentru reducerea cu până la 50% a timpului petrecut în sală (obținând o reducere de costuri), fie pentru dedicarea timpului câștigat pentru exerciții și roleplay-uri suplimentare (determinând o creștere a capacității participanților de a aplica elementele învățate).

Este organizația ta pregătită pentru a folosi eficient programele de blended learning?
O condiție esențială pentru funcționarea unui program de blended learning este implementarea cu succes a componentei de e-learning.

Cum construiești un program de Blended Learning care să funcționeze?
De prea multe ori, discuția despre programul de pregătire se referă exclusiv la cunoștințele și activitățile care vor fi incluse. Succesul programului nu are de-a face, însă, cu conținutul cerut, ci cu capacitatea acestuia de a produce schimbarea comportamentală on the job necesară pentru a produce rezultate diferite în business.

Speranța oricărui ordonator de curs este până la urmă o modificare pozitivă a cifrelor (creșterea profitabilității, îmbunătățirea timpilor în procese etc.) Astfel, primul pas în construirea programului ar trebui să fie acela de stabilire a obiectivelor acestuia pornind de la rezultatele de business pe care este necesar să le susțină.

A. Primul pas – Stabilirea obiectivelor
Există trei întrebări esențiale pentru definirea obiectivelor de învățare:
1. Care sunt rezultatele de business așteptate?
2. Pot obține oamenii aceste rezultate acționând ca și până acum? Ce ar trebui să facă diferit?
3. De ce au nevoie pentru a face schimbarea de comportament (cunoștințe, atitudine, abilități)?

Studiu de caz
Să luăm exemplul unei companii importatoare. Când a început discuția despre programul de pregătire, respectiva companie tocmai fusese achiziționată de un grup internațional. Acest lucru a însemnat extinderea gamei de produse din portofoliu.

Obiectivele noi de business implicau pe lângă menținerea volumului de vânzări pe vechile produse (consumabile) și realizarea unui anumit volum pe noile produse (echipamente).

Rezultatele așteptate de la vânzători s-au tradus în două targete: targetul pe consumabile și targetul pe echipamente. Pornind de la aceste obiective, managementul companiei și consultanții cu care se purta discuția și-au pus întrebarea “Oare vânzătorii din echipă își vor putea atinge targetul dacă acționează ca și până acum?”.

Răspunsul a fost negativ: vânzătorii aveau nevoie să treacă de la vânzarea tranzacțională la cea consultativă, să se poziționeze ca și consilieri ai clienților lor, să le înțeleagă business-ul și să le propună soluții care să-i ajute să se dezvolte.

Pornind de aici, au fost definite noile comportamente necesare: să investigheze business-ul clientului, să-i cerceteze nevoile, să propună produsele ca soluții la aceste nevoi etc.

Aceste comportamente au fost descompuse rezultând următoarele cunoștințe, atitudini și abilități necesare vânzătorilor:
cunoștințe referitoare la nevoi, tipurile de întrebări și modalitățile de prezentare a soluției; atitudine de consilier, deschisă față de nevoile clientului; abilitatea de a conduce discuția prin întrebări; abilitatea de a formula întrebări; abilitatea de a asculta activ; abilitatea de a prezenta soluția ca răspuns la nevoile clientului etc.

Etapa definirii obiectivelor s-a încheiat cu un “needs assessment” menit să evalueze nivelul vânzătorilor respectivi pe aspectele de mai sus și cu o
evaluare online a întregii populații.

B. Pasul al doilea – Selectarea metodelor
Acesta este pasul în care, pentru fiecare obiectiv de învățare, sunt selectate cele mai potrivite metode de a-l atinge

Factori care pot ajuta sau bloca un program de blended learning:

Predispoziția oamenilor

Se referă la cât de confortabil se simt aceștia atunci când li se cere să folosească mediul electronic pentru a învăța. Dacă accesarea cursului și parcurgerea acestuia online reprezintă pentru ei o provocare, atunci efortul lor nu se va îndrepta către conținutul cursului, ci către
folosirea tehnologiei.

Colaborarea cu departamentul IT
Este crucială pentru că în multe situații cerințele de securitate ale companiei conduc la limitarea accesului angajaților către website-uri externe. Pentru a oferi cursanților acces la platforme de e-learning externe este necesară intervenția departamentului IT.

Sprijinul managerilor față de procesul de învățare
Mulți manageri cred că, dacă programul se desfășoară online, nu este necesar să scoată oamenii din producție. În consecință, oamenii încearcă să treacă rapid, între două activități, prin conținutul online. Cei cu adevărat interesați parcurg cursul în timpul lor liber, acasă. De cealaltă
parte se află managerii care înțeleg rolul crucial pe care îl joacă în procesul de învățare. Aceștia dau timp subordonaților lor pentru a parcurge cursurile online, îi încurajează să facă acest lucru și urmăresc progresele făcute.

Studiu de caz
Continuând povestea firmei importatoare, iată exemplul de selectare a metodelor pe un comportament:
În acest pas, modelul de blended learning aduce câteva lucruri valoroase:
1. folosirea mai eficientă a metodelor și timpului
Programele de blended learning includ metode specifice ambelor medii, permițând ca pentru fiecare obiectiv să fie alese acele metode care contribuie în modul cel mai eficient la atingerea acestuia.
2. metode pentru susținerea
aplicării în practică

Componenta de e-learning permite păstrarea participanților în proces pentru o perioadă mai îndelungată (fixând astfel elementele învățate) și furnizarea de instrumente care să-i ajute să aplice în practică ce au învățat.
3. posibilitatea de a urmări evoluția în timp a participanților

Componenta de e-learning permite realizarea unor evaluări în afara sălii de curs pentru a urmări în timp evoluția participanților.

C. Pasul al treilea – Planificarea activităților

Principala diferență în planificarea activităților între un training clasic și un program de e-learning este dată de numărul de intervenții. Primul
pas constă în a pregăti algoritmul pentru o grupă: intervențiile, ordinea lor și distribuirea în timp. Ulterior, vor fi planificate activitățile pentru
toate celelalte grupe, urmând același algoritm.

Există două aspecte de care este necesar să se țină cont în această etapă:

1. este necesar ca participanții să perceapă programul ca pe un întreg – cu părți care se completează și se succed firesc. Atunci când lucrează cu mai mulți furnizori, ordonatorul de curs are nevoie să se asigure de compatibilitatea conceptelor, termenilor și abordării, dar și de disponibilitatea acestora de a lucra în parteneriat.

2. asumarea responsabilității este crucială pentru succesul programului – este necesar să existe o entitate responsabilă de întregul program.

Chiar dacă fiecare entitate își asumă responsabilitatea pe bucățica sa, părțile perfecte nu dau întotdeauna un întreg reușit.