Articol de: Rodica Obancea, Associate Certified Coach (ICF), Coaching Partner Hart Consulting
• Imaginaţie – se referă la a gândi şi a te comporta într-o manieră neobişnuită, chiar excentrică. Generezi foarte multe idei, însă puţine sunt logice sau au raţionament.
• Perfecţionism – presupune să fii conştiincios, perfecţionist şi greu de mulţumit. Cei cu care colaborezi vor remarca tendinţa de a nu delega puterea către ceilalţi.
• Submisivitate – reprezintă dorinţa de a fi pe placul celorlalţi şi teama de a acţiona independent. Colegii vor observa preocuparea de a fi plăcut, agreabil, dublată însă de teama de a sprijini subordonaţii.
Acțiuni conștiente în locul comportamentelor inconștiente
În dezvoltarea unui lider și nu numai, este foarte importantă conştientizarea tiparului. Activitatea noastră, conștientă și inconștientă, are această trăsătură fundamentală: repetarea unui tipar. Noile științe confirmă adevărul străvechi, potrivit căruia mintea umană este închisoarea supremă. În câmpul informațional al minții sunt programate tipare comportamentale care ne constrâng și ne restricționează, ca și cum am fi în lanțuri.
Cunosc mulți profesioniști care caută răspunsuri devorând carte după carte, doar pentru a rămâne cu același sentiment de descurajare și neputință. Cumva, ideile mărețe din cărți nu reușesc să se materializeze în viața de zi cu zi. Problema este legată de faptul că, deși conținutul cărților este citit și înțeles de mintea conștientă, totuși informațiile rareori se integrează în comportament sau modifică tiparele comportamentale.
Fiecare dintre noi se angajează în comportamente în mare parte invizibile. Provocarea este să ne asumăm acţiunile și responsabilitatea de participanți la ele. Negarea responsabilității pentru participare duce la apariția sentimentului de victimizare, care, prin definiție, face ca situația să ne pară fără ieşire. Doar când ne asumăm responsabilitatea, avem posibilitatea de a reacționa diferit data viitoare, când vom trece prin aceleași situații stresante. Reușita în ceea ce facem se bazează mai degrabă pe acțiuni conștiente decât pe angajarea în comportamente inconștiente.
