Articol de: Monica Iancu, Partener PeliFilip & Marcu Florea, Associate PeliFilip
Fără a contesta judecata de valoare din deciziile invocate mai sus, față de amploarea acestor tehnologii, riscurile, dar și beneficiile lor, efortul de evaluare și de interpretare al autorităților trebuie să fie unul asumat și constructiv. Vor exista mereu soluții alternative pentru monitorizarea prezenței angajaților, de exemplu, dar tehnologiile biometrice nu vor mai putea fi respinse în orice circumstanțe. În epoca inteligenței artificiale, analiza măsurii în care o tehnologie nu asigură suficientă protecție va fi din ce în ce mai necesară.
Din acest punct de vedere, amintim, cum o făceam și mai sus, că există informații cu privire la existența unor tehnologii prietenoase care nu permit stocarea datelor biometrice în baze de date, ci ștergerea lor imediată odată ce scopul autentificării a fost atins. În mod similar, Grupul de Lucru Art. 29 arată într-una dintre opiniile sale: criptarea datelor biometrice și stocarea codului într-o formă în care informația nu poate fi folosită pentru a reda datele biometrice în forma inițială ar trebui să asigure un nivel de securitate adecvat. Autoritățile vor avea nevoie de suportul necesar pentru a evalua argumentele părților, a solicita angajamente și a lua deciziile adecvate.
Cu titlu de exemplu, menționăm decizia autorității pentru protecția datelor din Franța care a anunțat în data de 27 septembrie 2016 că și-a actualizat doctrina și a adoptat o decizie cu privire la procesarea datelor biometrice pentru a ține pasul cu evoluția tehnologiei. Cu privire la sistemele de acces în spațiile de lucru pe bază de date biometrice, Autoritatea impune trei obligații principale: (i) justificarea folosirii sistemului cu luarea în considerare a măsurii în care pot fi folosite mijloace mai puțin invazive; (ii) demonstrarea faptului că sistemele sunt proiectate pentru a asigura securitatea și caracterul confidențial al prelucrării și (iii) prezentarea de asigurări cu privire la modul de stocare a datelor. În același timp, adoptarea măsurilor care să micșoreze riscurile de securitate, precum criptarea, este încurajată.
- Perspectiva
Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date care va intra în vigoare în luna mai a anului 2018 reglementează în mod expres datele biometrice, menționându-le între categorii de date cu caracter special. Ca regulă, procesarea acestora este posibilă cu consimțământul persoanei vizate, precum și, în anumite condiții, în scopul îndeplinirii anumitor obligații și al exercitării unor drepturi specifice ale operatorului sau ale persoanei vizate în domeniul ocupării forței de muncă, când prelucrarea este necesară în scopuri legate de medicina preventivă sau a muncii. În plus, statele membre pot introduce restricții suplimentare pentru procesarea datelor biometrice.
În considerarea celor de mai sus, intervenția Autorității prin emiterea de proceduri și linii directoare cu privire la acceptabilitatea procesării datelor biometrice este utilă. Evoluția tehnologiei este inevitabilă, iar autoritățile (de reglementare și judecătorești, deopotrivă) nu pot ignora vântul schimbării și adaptabilitatea accelerată a unui mediu economic competitiv. Ca atare, atât în materie de reglementare, cât și în materie de deliberare în cazuri în care sunt chemate să se pronunțe, autoritățile trebuie să găsească echilibrul invocat în debutul acestui material între utilitatea tehnologiilor de ultimă generație și riscurile lor, astfel încât să protejeze în egală măsură persoana vizată, dar și interesul economic al operatorilor.
(Foto: Kai Hendry, www.flickr.com)
