„După ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, în cauza C-103/16, Jessica Porras Guisado/Bankia – S.A., Fondo de Garantia Salarial și alții, că Directiva 92/85/CEE – privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alaptează – nu se opune unei reglementari naționale care permite concedierea unei lucrătoare gravide ca urmare a unei concedieri colective, Curtea Constituțională a României a confirmat faptul că interdicția de concediere a salariatelor gravide prevăzută în Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii și în legislația specială privind protecția salariatei gravide se referă exclusiv la motive care au legătură directă cu starea acestora.
Citește și: Deloitte: Piețele financiare, imposibil de previzionat! Încrederea, un indicator important în acest moment
Astfel, în decizia Curtii Constiționale nr. 1/2020 referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 232 din 21 martie 2020, Curtea Constituțională reține că salariatele gravide pot fi concediate pentru alte motive decât cele legate de starea de graviditate, cum ar fi săvârsirea de abateri disciplinare sau ca urmare a desființării locului muncii pe motive economice”, arată avocații.
Interpretarea Curții Constituționale este, în esență, conformă cu prevederile Ordonanței de Urgența a Guvernului nr 96/2003 astfel cum aceasta a fost modificată (“OUG 96”) care, în articolul 21 limitează interdicțiile cu privire la încetarea contractului individual de muncă a salariatei gravide la “motive care au legătură directă cu starea sa”.
Vernon | David afirmă că, în practică însă, deși această prevedere a OUG permitea concedierea salariatei gravide pentru motive independente de persoana sa precum și pentru orice alte motive care nu țineau de starea de graviditate a salariatei, neconcordanța între această prevedere legală și prevederile art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii au determinat o mulțime de interpretări în rândul practicienilor și a instanțelor de judecată, mulți considerând că prevederile Codului Muncii prevalează în fața prevederilor OUG 96. Prin urmare, această decizie a Curții Constitutionale vine să clarifice și să pună punct interpretărilor diferite ale celor două texte legislative.
