Curajul de a-ţi trăi propria viaţă

3 ponturi de negociere învăţate de la Steve Jobs

Singura constantă şi certitudine a vieţii este schimbarea. Noi, românii, o trăim demult, fiind într-o permanentă tranziţie socială, politică, economică… Dar cât de mult ne place ea?

Căutăm constant confort, stabilitate şi echilibru. Dar viaţa ne poartă mereu pe valurile sale, când sus, când jos, prin unde limpezi şi liniştite sau prin curente ameninţătoare.

Cum răspunzi provocărilor vieţii?
S-au spus şi scris multe despre Steve Jobs, în special recent, odată cu trecerea sa. Este un om care ne-a transformat viaţa prin creaţiile şi viziunea inovativă, manifestate în ceea ce înseamnă Apple, Pixar, NeXT, pe care le-a dus către un succes răsunător, revoluţionând pc-urile, animaţia, muzica, celularele, tabletele IT şi conţinutul digital.
Datorită lui ne bucuram astăzi de Mac, IPod, iPhone, iPad, animaţia digitală etc.
El a fost un copil adoptat care, în primul an de facultate, a renunţat la studii din cauza situaţiei financiare modeste a părinţilor. A continuat să studieze individual şi a fondat Apple la 20 de ani, împreună cu un prieten, în garajul casei părinţilor. La 30 de ani, a fost dat afară din compania cu venituri de milioane, din cauza divergenţelor de opinie cu partenerul său de afaceri. Iată ce spunea despre acest moment: „Uneori, viaţa te loveşte în cap cu o cărămidă. Nu-ţi pierde credinţa. Singurul lucru care m-a ajutat să continui a fost faptul că iubeam ceea ce făceam. Trebuie să iţi găseşti pasiunea. Continuă să cauţi, nu te mulţumi cu puţin.” Steve a regăsit forţa de a o lua de la capăt înfiinţând Pixar şi NeXT, iar în 1995 a revenit la Apple ca CEO.
Cu siguranţă, un om căruia nu i-a fost frică de schimbare, ci a fost mereu bun prieten cu ea. „Oamenii care sunt suficient de nebuni încât să creadă că pot schimba lumea, sunt cei ce fac asta.”(reclama Apple „Think different”, 1997). Iar el a reuşit. Ţi-ai dori să urmezi exemplul unui astfel de om?

Ce înseamnă să-ţi trăieşti propria viaţă?
Aceasta presupune să faci ceea ce îţi doreşti cu adevărat, eliberându-te de condiţionările şi limitările mediului, de mimetismul social, dând la o parte vocile care ţi-au tot spus ce „trebuie” să faci tu în viaţă. Să provoci schimbarea, transformând tu mediul în care te afli. De multe ori, creşterea şi transformarea interioară se produc de la sine. Tot ce ai de făcut este să dai la o parte cărămizile care astupă curgerea naturală a izvorului; cu încrederea că vei găsi „apa vie”.
Iată mai jos câteva întrebări menite să îţi sustină un proces interior de self-coaching. Pe mine, genul asta de reflecţie m-a ajutat să trec de la ceea ce profesam parţial la ceea ce iubesc cu pasiune: coaching-ul.

Invitaţie la întâlnirea cu tine însuţi
Cât de mulţumit eşti cu ceea ce esti şi faci în prezent?
Care este viziunea ta asupra vieţii şi asupra domeniului tău profesional?
Cum o manifeşti în ceea ce faci?
Ce altceva mai poţi face pentru a o concretiza?
În ce măsură te aduci pe tine în ceea ce faci?
Ce ai tu unic şi poţi exprima în munca ta, transformând-o?
Ce vrei să schimbi în viaţa ta începând chiar de azi, pentru a răspunde chemării vocii tale lăuntrice?
Care e cel mai mic pas pe care îl poţi face pentru a te simţi mai aproape de tine în munca ta?
Cu cât entuziasm provoci această schimbare?
În ce măsură te angajezi să o generezi?

Nu uita cuvintele lui Steve: „Inovaţia face distincţia între un lider şi cei care îl urmează”.

„Timpul tău este limitat, aşa că nu îl pierde trăind viaţa altcuiva. Nu te lăsa acaparat de dogme, adică nu trăi cu rezultatele gândirii altcuiva. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să îţi înăbuşe vocea interioară. Şi, cel mai important: ai curajul să îţi urmezi inima şi intuiţia! Ele ştiu, cumva, ce anume vrei să devii. Orice altceva e secundar.”