Emoția umană este una dintre cele mai puternice forțe de pe planetă. Emoțiile pornesc războaie și creează pace; stârnesc dragostea și forțează ura. Deși sunt inevitabile, emoțiile sunt, de asemenea, surse indispensabile de orientare și ne determină să luăm măsuri. Dar emoția nestingherită ne poate face pe noi și pe cei din jurul nostru să acționăm irațional.
Inteligența emoțională este o construcție relativ nouă, dar impactul său asupra modului în care lucrăm va fi semnificativ de acum înainte.
Primul articol academic despre inteligența emoțională a apărut în 1990, dar subiectul nu a devenit mainstream până la abordarea lui în cartea lui Daniel Goleman din 1995, „Emotional Intelligence: Why Can It Matter More than IQ”.
Citește și: Cum se măsoară satisfacția clienților unui brand
Inteligența emoțională este capacitatea de a identifica și de a gestiona emoțiile personale și emoțiile altora. Să știi cum te-ai simți într-o anumită situație te ajută să evaluezi cum se vor simți alții într-un mediu similar, permițând astfel interacțiuni sociale favorabile și evocând reacții favorabile din partea celorlalți.
Oamenii inteligenți emoțional câștigă aptitudini sociale, cum ar fi capacitatea de a rezolva conflictul, de a-i învăța pe alții sau de a gestiona echipe.
Conform celebrei inițiative a lui Google Aristotel Project, o echipă performantă are nevoie de trei lucruri: 1) o conștientizare puternică a importanței conexiunilor sociale sau a „sensibilității sociale”, 2) un mediu în care fiecare persoană vorbește în mod egal și 3) siguranță psihologică unde toată lumea se simte în siguranță să se arate și să se angajeze, fără teama consecințelor negative.
Pentru a valorifica aceste trei elemente ale unei echipe de succes, este nevoie de un lider inteligent din punct de vedere emoțional.
Oamenii se simt îngrijiți atunci când aceste trei elemente sunt prezente în cadrul unei echipe sau organizații. Persoanele care se simt în siguranță sunt mai loiale, mai implicate și mai productive, scrie entrepreneur.com.
De fapt, angajații care se simt în siguranță în organizația lor sunt au:
- De 10 ori mai multe șanse să-și recomande compania ca un loc minunat de muncă.
- De 9 ori mai multe șanse să rămână la compania lor timp de trei sau mai mulți ani.
- De 7 ori mai predispuse să se simtă incluse la locul de muncă.
- De 4 ori mai puțin probabil să sufere de stres și de arsură.
1. Nevoile umane profunde
Cele trei nuclee necesități umane de muncă (și de viață) sunt să supraviețuiască, să aparțină și să devină. La fel ca Ierarhia de nevoi a lui Maslov, odată ce oamenii își îndeplinesc nevoia de hrană, apă și adăpost, ei vor căuta apoi să fie acceptați pentru cine sunt și, în sfârșit, să învețe și să crească pentru a deveni cei mai buni.
Citește și: Generația Z consideră că beneficiile sunt mai importante decât salariul
Pe măsură ce lumea avansează, tot mai multe nevoi de supraviețuire sunt satisfăcute în mod constant, determinând forța de muncă să-și îndrepte atenția către următorul nivel de nevoi. Liderii inteligenți emoțional sunt capabili să extindă apartenența la echipele lor.
2. Tehnologia va spori umanitatea
Revoluția industrială a necesitat muncitori puternici. Epoca informațională a necesitat muncitori cunoscuți. Epoca viitoare de muncă va necesita lucrători inteligenți emoțional.
Pe măsură ce lumea se umple cu o tehnologie mai sofisticată, cum ar fi inteligența artificială și 5G, abilitățile umane precum compasiunea și empatia vor defini avantajul competitiv al lucrătorilor și organizațiilor întregi.
În plus, pe măsură ce lumea devine mai inițiată în tehnologie, vor exista dorințe și oportunități pentru o notă mai personală. Pe măsură ce tehnologia avansează, aceasta va prelua o mulțime de lucruri la care oamenii nu sunt buni, suficient de buni, nu le place sau sunt prea periculoase. Acest lucru ne va lăsa cu mai mult timp și capacitate să ne manifestăm emoțional unul față de celălalt.
De exemplu, dacă inteligența artificială poate diagnostica bolile cu o precizie mai mare decât un medic, medicii vor avea mai multă marjă pentru a oferi pacienților elementele umane atât de necesare de empatie și compasiune. Sau dacă roboții pot asambla masa unui client mai precis și mai eficient decât un om, asta creează o ocazie pentru un om să iasă din spatele tejghelei pentru a ține ușa unui client sau a-i întâmpina la mașina lor atunci când afară e furtună.
Citește și: Provocările din departamentul de HR în contextul pandemiei și viitorul forței de muncă
3. Munca și viața
Nu numai că emoțiile își găsesc calea în muncă, dar angajații o doresc mai mult. Există un mit omniprezent că emoțiile nu aparțin la locul de muncă și acest lucru ne duce adesea la echivalarea profesionalismului cu a fi stoic sau rece.
Limitele dintre muncă și viață continuă să se estompeze. Oamenii aduc mai multă muncă acasă și mai multă viață personală se revarsă în muncă. Emoțiile călătoresc cu noi.
Potrivit lui Liz Fossien, coautor al best-seller-ului Wall Street Journal, No Hard Feelings: The Secret Power of Embracing Emotions at Work, „în momentele în care colegii noștri renunță la atitudinea lor profesională și rece, suntem mult mai susceptibili să credem ceea ce ne spun. Ne simțim conectați cu oamenii din jurul nostru. Încercăm mai mult. Performanță mai bună. Și suntem în general mai amabili. Deci, este timpul să învățăm cum să îmbrățișăm emoția la locul de muncă. „
4. Evoluția relației angajator-angajat
În trecut, relația angajator-angajat a fost foarte tranzacțională. Dar în cultura de lucru permanentă de astăzi, granițele relației dintre angajat și angajator se extind. Și având în vedere că munca este activitatea cu care oamenii își petrec cel mai mult timp, după somn, angajații așteaptă mai mult de la locul de muncă.
Tot mai mulți angajatori se bazează pe aspectele extrem de emoționale ale vieții angajaților lor. De exemplu, Hilton oferă un program de asistență pentru adopție, care va rambursa membrilor echipei cheltuieli de adopție calificate până la 10.000 USD pe copil, fără a limita numărul de adopții. Facebook oferă angajaților până la 20 de zile de concediu în caz de deces al unui membru al familiei.
Deoarece angajații caută mai mult de la angajatori, trecerea de la angajare la împuternicire va servi bine angajatorii.
5. Generația Z o cere
Companiile se luptă să se adapteze nevoilor emoționale în evoluția forței de muncă. Acest lucru este valabil mai ales în rândul generațiilor emergente, deoarece tinerii între 18 și 25 de ani au cea mai mare prevalență a bolilor mintale grave în comparație cu alte grupe de vârstă, potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală. În plus, Gen Z este cea mai singură generație de la locul de muncă, cu 73 la sută dintre ei raportând uneori sau întotdeauna că se simt singuri.
Nu este surprinzător atunci că, mai mult decât oricare altă generație, Gen Z dorește ca managerii lor să fie empatici, potrivit studiului 2020 al Centrului pentru Generația Cinetică, „Rezolvarea provocării muncii de la distanță”.
Dacă tineretul este viitorul, iar Gen Z sunt singuri și stresați, atunci viitorul muncii trebuie să fie inteligența emoțională.
Sursa foto: Unsplash
