Cele mai mari 1000 de companii din România se confruntă cu provocări majore

Cele mai mari 1000 de companii din Romania se confrunta cu provocari majore

Analiza contului de profit şi pierdere pentru cele mai mari 1.000 de companii active în România reflectă provocări majore: diminuarea marjei brute, scăderea profitului operaţional, reevaluarea negativă a activelor circulante şi deteriorarea competitivităţii, arată o analiză semnată de Iancu Guda.

Guda este preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR) si lector IBR.

Cele mai mari 1.000 de companii active în România joacă un rol esenţial în evoluţia din dinamica mediului de afaceri local. De asemenea, aceste companii au o vizibilitate mai mare asupra industriilor în care activează (prin poziţiile de lider de piaţă), sectoarelor de clienţi pe care le deservesc (datorită portofoliului extins de parteneri) şi maturităţii acestora (experienţa individuală a persoanelor decidende cuplată cu know-how-ul organizaţiei), având în vedere că vârstă medie a celor mai mari 1.000 de companii active în România este de 19 ani (comparativ cu durata medie de viaţă a unei firme în România de doar 10 ani).

În aceste condiţii analistul de fost interesat de evoluţia contului de profit şi pierdere raportat de aceste firme pentru anul 2018 şi evidenţiază cinci concluzii principale.

O primă constatare este scăderea marjei brute, care reflectă creşterea presiunii exercitate de clienţi şi / sau furnizori. Practic, diferenţa dintre preţul de vânzare (cifra de afaceri) şi costul de producţie al bunurilor / serviciilor oferite (cheltuielile cu materia primă, mărfuri şi alte cheltuieli materiale sau de utilităţi) a scăzut de la 34% (în 2008) la doar 27% (în 2018).

Marja brută scade atunci când companiile reduc preţurile oferite pe fondul unui război comercial agresiv cu firmele concurente, sau costul de achiziţie al materiei prime ori mărfurilor achiziţionate este în creştere! Singura modalitate sustenabilă prin care se poate creşte marja brută este realizarea de investiţii valorificate prin capital uman de calitate, mixul celor două ducând la diferenţiere faţă de concurenţă prin inovaţie!

Din păcate România stă prost la ambele capitole: investiţiile publice, private şi străine sunt la un nivel sub potenţial (aşa cum am arătat în articolul anterior), în timp ce emigrarea accelerată a cauzat pierderea multor oameni foarte bine pregătiţi!

O altă constatare este diminuarea rezultatului operaţional, fapt care reflectă deteriorarea capacităţii companiilor de a genera profit din activitatea de bază. Cele mai mari 1.000 de companii active în România au raportat o creştere a veniturilor cu aproximativ 8% pe parcursul anului 2018, dar profitul operaţional a rămas stabil la 29 mld. lei.

Astfel, marja de profitabilitate operaţională a scăzut la doar 4,4% pe parcursul anului 2018, nivel similar cu cel înregistrat pe durata impactului plin al ultimei crize financiare (în 2009). Profitul operaţional insuficient şi deprecierea monedei naţionale descurajează atragerea de investiţii străine directe sau pe plan local.