Articol de: Rodica Nicolae, Redactor-şef
Întreprinzători de dată recentă sau cu vechime pe piaţă au fost deopotrivă încercaţi de provocările ultimilor ani. Cu toate acestea, nici unul n-ar renunţa la afacerea lui, ba chiar i-ar chema şi pe alţii în marea aventură a antreprenoriatului.
Deşi pare că a devenit un loc comun, la o mai adâncă cercetare, antreprenoriatul îşi dezvăluie noi şi noi valenţe şi aspecte critice. Antreprenori cu vechime mărturisesc acum cât de inocenţi au pornit la drum şi ce rol a jucat norocul în destinul afacerii lor.
Întreprinzătorii de conjunctură gâfâie, încercând să adune din mers knowhow-ul pe care n-au avut ştiinţa să-l pună de la început în bagaje. Guvernanţii mizează pe această clasă dinamică, cu speranţa că va genera locurile de muncă pe care proiectele publice încă nu reuşesc să le producă.
Dacă-i întrebi pe managerii din corporaţii, şi ei par unanimi în a şi-i dori pe angajaţi nişte antreprenori pe statul de plată: oameni responsabili, harnici, curajoşi, implicaţi şi devotaţi. Este antreprenorul
eroul de care are toată lumea nevoie? Sau doar spiritul lui ar rezolva toate problemele?
Citește pe acest subiect: Profit, scalabilitate şi oameni pozitivi, cu atitudine și caracter, România este un „eldorado” al antreprenoriatului
