Afacerile de familie, un model pentru alte organizații

Studiu EY: Organizatiile au multe de invatat de la afacerile de familie

Marile afaceri de familie creează culturi organizaționale agile, inovează şi recompensează prospeţimea în gândire, arată studiul EY family business survey 2018. Toate aceste elemente alimentează fenomenele disruptive din piaţă, iar ce este mai interesant, puţine afaceri de familie globale (12%) se identifică drept factori disruptivi.

Respondenţii de pe principalele pieţe globale recunosc faptul că au o cultură antreprenorială distinctă (68%), că stimulează agilitatea şi schimbarea (67%) şi că își permit să facă greșeli în demersul lor de a-și  îmbunătăţi afacerea (61%). În mare parte, folosesc mediile sociale (68%), încorporează tehnologii Big Data (65%) şi folosesc Robotic Process Automation – RPA – în eforturile lor de a menţine ritmul cu ceilalţi (50%). Astfel, dezvoltă culturi organizaționale cu o mare capacitate de a crea sau a fructifica fenomenele disruptive de la o generaţie la alta.

„Dat fiind contextul politico-social, cele mai longevive afaceri de familie din România abia trec de un sfert de secol de existență, multe dintre acestea fiind acum în fața primului test major, transferul conducerii către generația următoare. Cu toate acestea, putem remarca și la afacerile de familie românești de succes caracteristicile specifice, necesare, pentru dezvoltare pe termen lung: deschiderea spre inovare și adaptarea la realitățile pieței locale și mondiale. Combinate cu spiritul antreprenorial și flexibilitatea, aceste calități vor fi cu siguranță elementele cheie în dezvoltarea viitoare”, spune Gabriel Sincu, coordonator al diviziei de consultanță pentru afaceri de familie din EY România.

Creştere fără capital extern

Spre deosebire de creşterea modestă de 3,6% a PIB-ului mondial prevăzută de Fondul Monetar Internaţional pentru anul 2018, afacerile de familie chestionate au o ţintă medie de creştere a veniturilor de 9,1%, conformă cu rata de profitabilitate pe termen lung pentru indicele S&P 500, care este în jurul a 10%.

Acest lucru este remarcabil, având în vedere faptul că 62% dintre afacerile de familie au declarat că nu au pus în vânzare active către terți pentru a-și asigura linii de investiții. Minoritatea care a utilizat un astfel de mijloc de obţinere de capital a afirmat că a folosit această soluție doar pe un termen scurt, pentru o medie între patru şi şase ani. Două treimi din respondenţi spun că își investesc propriile resurse financiare în creştere şi inovare. În același timp, afacerile de familie par mai degrabă reticente în privința contractării unui credit.

„Spre deosebire de afacerile de familie din străinătate, afacerile de familie românești nu sunt atât de reticente în accesarea de fonduri de pe bursele publice, listările unor business-uri antreprenoriale importante din ultima vreme fiind remarcate în mediul financiar din România. De asemenea, putem vedea o serie de afaceri de familie românești de succes care au cedat o parte din capitalul social unor fonduri străine de investiții, păstrând totuși controlul asupra business-ului”, subliniază Gabriel Sincu.

Fenomenele disruptive: o ameninţare şi o oportunitate

Afacerile de familie intenţionează să investească în anumite zone de creștere, fie pentru a contracara fenomenele disruptive fie, dimpotrivă, pentru a le valorifica. Printre zonele prioritare de investiţii în următorii trei ani identificate de afacerile de familie se numără: noi produse şi servicii (59%), sisteme şi mecanisme de control IT (57%), capitalul uman (53%) şi capacitatea de producţie (48%).

Citește și În România, moștenitorii nu își doresc afacerile de familie