Articol de: Constantin Măgdălina, Expert, Tendințe și Tehnologii Emergente
De fapt, gaming-ul valorifică opt tipuri de motivații care se regăsesc în multe dintre activitățile noastre online sau din lumea reală:
- Motivația de sens și misiune – Administrarea unui forum sau contribuții pe Wikipedia.
- Motivația de dezvoltare și realizare – Nevoia de progres, depășirea provocărilor și recompensa.
- Motivația de a crea și de a primi feed-back – Reconfigurarea realității prin combinarea diverselor elemente și observarea rezultatelor acestui proces (jocul de Lego).
- Motivația posesiei și a proprietății – Customizarea profilului și avatar-ul sunt semne ale acestei motivații care crește nivelul de implicare.
- Motivația influenței sociale și afilierea – Cu referire la elemente sociale precum acceptarea celorlalți, camaraderia, mentoratul, atracția față de persoane și locuri în care oamenii se regăsesc (consecința este optimizarea strategiilor social media de către companii).
- Motivația raritatii si nerabdarea – Dorința de a câștiga ceva pe care nu-l ai, dar ți-l dorești. Facebook se rezuma, la început, doar la campusul universității Harvard, însă ulterior s-a deschis către alte universități prestigioase și, în final, către toate universitățile. Oamenii vroiau să-și deschidă cont pentru că, inițial, nu au avut acces.
- Motivația impredictibilității și curiozitatea – Dorința de a afla ce urmează și implicarea mentală pentru a prelua controlul (de exemplu, cinefilii, cititorii de romane sau, de partea cealaltă, împătimiții jocurilor de noroc).
- Motivația de a evita pierderea – Frica de a pierde ceva în care am investit timp, efort, bani sau alte resurse. Pentru protejarea propriului ego, refuzi să admiți că ceea ce ai făcut până la un moment dat a fost inutil și să renunți. Prin urmare, îți continui jocul / activitatea respectiv(ă) chiar dacă asta înseamnă continuarea / adâncirea costurilor.
Citește și: How gamification changed the rules of the game
