Dacă este sau nu acesta viitorul locurilor de muncă nu putem spune în momentul de față, în condițiile în care această polemică captează tot mai mult interes.
Pe de-o parte, avem susținătorii performanței, care consideră că alocarea sarcinilor în funcție de eficiență, productivitate și performanță primează, în timp ce tabăra opusă susține nevoia de protecție socială a angajaților, dar și de stabilitate a companiilor care nu se pot lipsi de ideea clasică a forței de muncă, așa cum a fost definită până acum.
Citește și: Cum va arăta piața muncii în 2020
Spațiile de coworking – ca să numim un singur astfel de factor perturbator – reprezintă o reinventare în sine a conceptului de loc de muncă. Practic, o companie poate fi reprezentată acum de un singur individ, fără ca acesta să mai fie constrâns de necesitatea unui sediu și a cheltuielilor aferente acestuia. Servicii care altădată ar fi necesitat munca mai multor angajați pot fi acum externalizate către freelanceri din orice colț al lumii, rolul managerului devenind acum unul de coordonare a unei echipe globale.
O asemenea persoană, indiferent dacă poartă numele de freelancer sau antreprenor se alătură altor persoane, cu același tip de activități, într-un astfel de spațiu de coworking.
Avantajele sunt numeroase, drept dovadă stând numărul tot mai mare de spații de coworking deschise în ultima perioada. Costurile mici, flexibilitatea, posibilitatea de relaționare și colaborare, atmosfera și eficiența sunt doar câteva dintre acestea. Odată depășite dificultățile inerente apariției și supraviețuirii lor în perioada de consolidare care urmează, aceste spații de coworking vor fi piloni centrali ai transformării pieței muncii și, odată cu aceasta, a companiilor, economiilor și societății.
