Criza este un mediu propice creativităţii

Creativitatea nu este exclusiv legata de resursele materiale.

În general, creativitatea este stimulată de nişte restricţii / constrângeri de un anumit fel (limitări de resurse, cenzură etc), dar simpla apariţie a unor astfel de „trigger events” nu cred că este de ajuns pentru a genera creativitate. Cu alte cuvinte, criza este un mediu propice creativităţii, fără să fie o condiţie exhaustivă. Există firme sau chiar domenii care prin creativitate s-au adaptat în timpul crizei (de exemplu, industria serviciilor hoteliere, retailul sau industria de advertising), în timp ce alte domenii au fost mai rigide.

Creativitatea nu este exclusiv legată de resursele materiale. Există companii mari, cu bugete consistente, care au fost creative până la un moment dat, dar care, în ultimul timp, au dat dovadă de mai puţină imaginaţie, deşi nu cred că duceau lipsă de resurse. Mă refer aici la evenimente / lansări petrecute recent în domeniul IT, pe piaţa auto etc., care au fost primite cel puţin rezervat de consumatori, chiar şi de către cei foarte ataşaţi de mărcile respective. Concurenţa acerbă şi aşteptările induse consumatorilor sunt, în opinia mea, factori de stres care alterează creativitatea, indiferent de bugetele companiilor.

Nici în cazul oamenilor nu cred că există o regulă imuabilă. Am în minte aici cazul lui Van Gogh, care, deşi sărac, nu poate fi acuzat de lipsă de creativitate, dar şi cazurile lui Salvator Dali şi Pablo Picasso, care au avut, în general, o viaţă fără lipsuri materiale şi au fost cel puţin la fel de creativi.

Inovaţia duce la progres. Deşi departamentul financiar nu este renumit pentru inovaţie, cred că aceasta este una dintre căile spre eficienţă. În companie, sunt un susţinător al inovaţiei, mai ales în situaţiile în care efectul benefic al acesteia poate fi modelat / dovedit financiar.

Conceptele de „permanent ­improvement”, „lean ­production”, „lean six sigma” conţin o doză de creativitate care trebuie aplicată la nivel de companie pentru a fi încununate de succes. Cu siguranţă, ponderea creativităţii nu este, totuşi, aceeaşi în toate departamentele.

Personal, în funcţie de situaţie, pot fi generator de inovaţie, dar şi un stimulator al ei. Cred că rolul de stimulator de inovație este însă cazul ideal.

În compania pentru care lucrez, creativitatea se manifestă „total”, începând de la strategie, modelul ales pentru dezvoltarea, crearea şi permanenta adaptare a proceselor interne, şi culminând cu pregătirea oamenilor, stimularea performanţei şi comunicarea internă.

Ideea anului 2012 a fost legată de strategia de dezvoltare a companiei. Cel mai probabil, ideea anului 2013 va fi legată în continuare de modelul de dezvoltare pe termen mediu a companiei.