de Cătălin Olteanu, Director Comercial Adjunct, BRD Finance, Groupe Société Générale
Recunosc, sunt un amator de „gadgeturi” şi mereu i-am admirat pe cei care se diferenţiază de concurenţă prin produse inovatoare. Unele invenţii comercializate au reuşit să schimbe radical viaţa celor din jur. Şi nu mă refer doar la „clasicele” tablete sau telefoane mobile, ci și la aparatele sau tehnologiile total noi, total „rupte” din peisaj, care te fac să le priveşti cu respect inventatorul şi cu simpatie pe cel care le comercializează primul.
Toate cărţile de economie sau şcolile de management „decretează” că inovaţiile, investiţiile în cercetare şi dezvoltare sunt vitale pentru plusul de valoare şi poziţionarea mai bună pe piaţă. Cu toate acestea, sunt puţine companiile care reuşesc să creeze un mediu de lucru propice inovaţiei. Tot puţine sunt şi cele care fructifică invenţiile prezentate periodic la târgurile de inventică. De aceea, ajungi să te întrebi ce au în plus cei care inovează şi ce le lipseşte celorlalţi. De pe ce „planetă” vin cei care au inventat tiparul, ceasul, becul, motorul, telefonul, frigiderul, energia nucleară, Internetul şi multe altele?
Inspiraţia de la Da Vinci la Picard
Fiecare inventator sau inovator recunoaşte că a existat ceva sau cineva care l-a inspirat, care i-a picurat în vene ambiţia de a reuşi. Pentru unii, schiţele detaliate de acum 500 de ani cu invenţiile uimitoare ale lui Leonardo da Vinci au fost o provocare ce le-a alimentat dorinţa de a schimba viaţa în bine. Astfel, un mare vizionar a ajuns să ofere inspiraţie şi energie pentru mii de inventatori din toată lumea. Şi tot astfel, automobilul, bicicleta sau elicopterul au devenit realitate după sute de ani de la prima „idee”a lui Da Vinci.
Citește și Absenţa inovaţiei înseamnă moarte sigură
Mai târziu, literatura SF a lui Jules Verne a fost „pepiniera” perfectă pentru mii de inventatori şi oameni de ştiinţă. Copiii care citeau fascinaţi despre Căpitanul Nemo şi submarinul electric Nautilus, despre călătoria spre Lună, despre ocolul Pământului în balon, despre buletinele de ştiri şi despre „fototelefon” au ajuns să pună în practică tehnologii moderne, imaginate acum 150 de ani.
Iar astăzi, auzim laureaţi ai premiilor Nobel, specialişti de la NASA, Google sau Apple declarând cu inocenţa unor copii cum au ajuns în top: unii au fost inspiraţi de invenţiile lui Q din filmele cu James Bond, alţii au fost fascinaţi de trilogia Războiul Stelelor sau de serialul Star Trek.
Gene Roddenberry, creatorul serialului Star Trek, a impregnat o cultură a inovaţiei fără precedent. Telefonul mobil cu clapetă, comercializat pentru prima dată în 1973, a fost inventat după ce a fascinat telespectatorii serialului în 1966. iPad-ul prezentat de Steve Jobs în 2010 era identic cu PADD (Personal Access Display Device) din episoadele care rulau în 1987. Cardurile de memorie, ochelarii Google, translatorul universal, scanner-ul biometric, mini-căştile Bluetooth şi multe alte invenţii au ajuns în viaţa noastră pentru că un vizionar a oferit inspiraţia şi dorinţa de a transpune visurile în realitate. Iar teleportarea, androizii sau zborul cu viteze super-luminice sunt în continuare „trofee” vânate în toată lumea de sute de cercetători entuziaşti.
Management printre stele
Deşi lungul şir de invenţii anticipate în Star Trek este greu de ignorat, cea mai mare inovaţie a fost etica promovată în serial. Apăreau acolo concepte inovatoare precum biodiversitatea, toleranţa pentru alte rase sau civilizaţii, promovarea femeilor în funcţii de conducere, convieţuirea cu alte forme de inteligenţă, eradicarea foametei şi a bolilor etc. Era o perioadă în care publicul punea egal între filmele SF şi nişte personaje bizare (mai mult sau mai puţin umanoide), care se luptau pe o planetă îndepărtată sau într-o navetă spaţială cu încăperi înghesuite şi întunecoase. Însă Gene Roddenberry a reuşit să desprindă Star Trek de această idee şi să aducă ceva diferit. Nava Enterprise era bine luminată şi primitoare, cu zone de „open-space”, cu săli de întâlnire dotate cu dispozitive pentru video-conferinţă, touch-screen-uri şi comenzi vocale, cafenele şi zone de relaxare, uşi cu senzori de mişcare, mobilier ergonomic etc. Adică, absolut deloc întâmplător, la fel cum arată sediul unei corporaţii de talia Apple, Google sau Microsoft, în anul 2014.
Citește și Evaluarea şi inovarea permanentă a modelelor de business, soluția de creștere în mediul de afaceri
Pentru mine, impactul cel mai mare în dezvoltarea mea ulterioară ca profesionist l-au avut principiile de management sănătoase şi echilibrate, etica neclintită şi leadershipul impecabil ale capitanului Jean Luc Picard. Stilul său de conducere şi lecțiile predate au ajuns material de studiu în şcolile de business.
Iată câteva dintre mesajele care au rămas întipărite în memoria multor profesionişti:
– „to boldly go where no one has gone before”: sunt 100% valabile în management şi antreprenoriat, acolo unde dezvoltarea implică asumarea permanentă a unor riscuri calculate;
– „to seek out new life and new civilizations”, fapt ce confirmă ideea unei continue dezvoltări şi ne reaminteşte că deschiderea şi curiozitatea stau la baza inovaţiei;
– un bun căpitan trebuie să facă parte uneori din „echipa care pleacă pe teren”. Valoarea contactului direct cu realitatea în „front-office” sau în „sala motoarelor”, observarea în timp real a performanţei echipei şi motivarea colegilor sunt nepreţuite pentru succesul „misiunii”;
– procedurile în caz de „Cod roşu” permiteau navei să reziste şi în cele mai pesimiste scenarii, fiindcă fiecare membru al echipajului îşi cunoştea rolul în astfel de situaţii. Erau stabilite reguli exacte în cazul în care căpitanul nu era disponibil, erau alocate niveluri succesive de back-up etc.;
– naveta Enterprise se poate autodistruge pentru o cauză nobilă. Fapt ce întăreşte convingerea echipei că ideile, valorile şi misiunea sunt mai importante decât orgoliile personale sau pierderile pe termen scurt;
– testul Kobayashi Maru, trecut la Academia Flotei Stelare, îi învaţă pe viitorii comandanţi cum să-şi dezvolte tăria de caracter pentru a gestiona situaţiile frustrante, în care nu există nici o variantă câştigătoare sau în care lupta este pierdută;
– „Prima directivă” care interzice interferenţa în dezvoltarea unei alte civilizaţii. Adică „politici de HR” care să lase spaţiu proiectelor de dezvoltare personală, dar şi un management delegativ, care să permită echipelor să acţioneze cu un grad ridicat de autonomie. Lucru pe care îl vedem deja aplicat în multe companii de succes, care investesc în motivarea angajaţilor prin pachete de beneficii destinate timpului liber sau prin alocarea a 20% din timpul de lucru pentru proiecte alese liber şi care pot aduce o dezvoltare viitoare.
Leadership de 5 stele
Măiestria căpitanului se vede şi în maniera în care rezolvă situaţiile de criză: construieşte echipe în funcţie de punctele forte ale fiecăruia, se consultă cu ofiţerii experimentaţi înainte de a lua decizii pentru a vedea problema din perspective diferite. Adică printr-o abordare de 360 de grade. Iar succesul echipei este determinat de diversitatea membrilor ei: fiecare este specializat într-un anumit domeniu şi unic prin abordare.
Citește și E bine ca vânzătorii să inoveze?
Ca orice lider cu viziune, nu se teme să pregătească un adjunct (first officer Riker) care să fie gata oricând să preia conducerea navei. Şi nici nu ezită să aloce timp dezvoltării „cadeţilor”, pentru că ştie foarte bine că aspectele practice desăvârşesc pregătirea dobândită la „Academia Stelară”. Iar capacităţile extrasenzoriale ale consilierei Troy sunt folosite pentru „politici de HR” adaptate fiecărui membru al echipajului.
Iată cum, din punct de vedere tehnic şi logistic, suntem din ce în ce mai aproape de „sursa de inspiraţie”. Nu rămâne decât să „inovăm” o cale prin care să „teleportăm” mai multă atmosferă pozitivă şi constructivă de pe Enterprise direct în viaţa cotidiană.
Şi atunci putem spune că am inventat „călătoria în viitor”.
