Inovația nu poate fi împinsă, trasă, împunsă sau impusă

Inovatie

În ultimul an, lucrând la cartea mea „The Leadership Spark” despre inovația în business, am avut ocazia să discut cu mulți manageri internaționali interesați de și implicați în inovația de business să citesc un raft de bibliotecă despre acest subiect. De aceea, am ajuns să mă gândesc și mai mult la acest fenomen. Ceea ce am descoperit a fost că nu există o teorie integratoare, atot-cuprinzătoare a ceea ce înseamnă inovația de afaceri și că sunt patru întrebări pe care foarte rar și le pun stakeholder-ii unui proces de asemenea natură.

Prima întrebare este următoarea: „am oamenii potriviți care să conducă acest proces în interiorul companiei mele?”

În multitudinea de teorii despre inovație, există unele care privesc exact acest lucru: rolul individului în procesul creativ, inovator. Dogma spune că nu poți avea succes cu un proces sau program de inovație corporativă dacă nu ai oameni pregătiți. Pregătiți înseamnă să fie aliniați cu misiunea companiei și să dovedească angajament total față de ea, să creadă despre ei înșiși că sunt creativi și să fie în mod natural agenți ai schimbărilor.

A doua întrebare este: „este cultura actuală din companie una favorabilă inovației?” Cu alte cuvinte, este vibe-ul companiei unul cu potențial creativ? O cultură (în general) este creativă acolo unde există cunoaștere și o mișcare liberă a acestei cunoașteri în interiorul companiei. Foarte des, în corporații, culturile sunt direcționate și centrate în jurul „profitului” sau / și „economiei, reducerii de costuri”. Greșit în această abordare este că astfel de culturi nu favorizează inovația, la fel cum nici un mare creator sau mișcare inovatoare din istoria omenirii nu a fost preocupată eminamente de bani și monetizare. Căile de a face profit sau economii sunt limitate atunci când scopurile sunt cele de mai sus; ies la iveală infinit mai multe căi când scopul este unul semnificativ și pentru angajați, când misiunea lor (și a companiei) este declarată și susținută permanent spre motivații superioare, atât individuale. cât și comunitare.

A treia întrebare este aceasta: „am instrumentele potrivite la nivelul fiecărui individ din organizație cu care acesta să își manifeste creativitatea?”

Chiar dacă ai oamenii potriviți (conform unui răspuns potrivit la prima întrebare), se prea poate ca doar dorința și credința de a crea și inova să nu fie suficiente. Gândirea creativă este una de un tip special, care presupune procese cognitive și comportamente diferite. Instrumentele de gândire creativă care produc, la rândul lor, comportamente creative au fost inventariate, modelate și copiate de la mari inventatori de zeci de ani, se găsesc in cărți de specialitate și, totuși, ele nu sunt folosite decât foarte rar în cadrul ședințelor de planificare strategică sau în board meetinguri astăzi.

Ultima întrebare: „este organizarea proceselor în cadrul organizației potrivită emergentei inovațiilor?”

Un proces decizional greoi aplicat ideilor venite de la angajați, filtrele situate, de obicei, la nivelul de mijloc într-o organizație (de obicei, middle managerii sunt printre cei mai înverșunați apărători ai status-quo-ului) și stimularea inovației prin normare (cote de idei creative lunare) sau remunerare (cei cu idei creative vor fi plătiți suplimentar) împiedică inovația.

În concluzie, inovația este un produs emergent al unei gândiri colective în care indivizii angrenați cred în spiritul lor creativ, au mijloacele necesare să și-l exprime și pot face acest lucru într-un cadru organizațional fertil. Inovația nu poate fi împinsă, trasă, împunsă sau impusă. Ea apare atunci când conducătorii organizației asigură răspunsuri pozitive la cele patru întrebări. Gândirea inovației din această perspectivă agregatoare se numește gândire integrală. Ken Wilber este filosoful contemporan care ne-a facilitat înțelegerea lucrurilor la acest nivel. O astfel de gândire se aplică deja în sute de locuri din lume la nivel de corporații, guverne, instituții de sănătate sau educație.

Concluziile le poți desprinde și din graficul alăturat în care, pe baza teoriei integrale a lui Ken Wilber, am definit ceea ce înseamnă inovația de business.

tabel mex

George Bragadireanu este coach certificat internațional de către Integral Coaching Canada și Internațional Coach Federation, trainer și autor al „The Leadership Spark – The New Integral Technique To Ignite Your Creative, Innovative, and Strategic Leadership”

(Foto: James Vaughan, www.flickr.com)