Cum s-a schimbat procesul de învățare?

de Bianca Ioan, Director Marketing, ASEBUSS

„Nu se ştie cine dă şi cine primeşte”, spunea Leon Bloy, poet şi scriitor francez, cu referire la procesul ideal de educaţie.

Acest mod de a vedea lucrurile devine definitoriu în special pentru programele MBA, în care selecţia participanţilor ţine cont de experienţa managerială sau antreprenorială a fiecăruia.

invatare

Orientarea spre practică
Astfel, una dintre întrebările la care viitorii studenţi sunt invitaţi să răspundă în interviul de admitere se referă la contribuţia personală în procesul de învăţare, pe durata cursurilor.

Motivul? Cursurile au o puternică orientare spre practică, iar accentul cade mai puţin pe teorie şi pe expunerea profesorului și mai mult pe conectarea conceptelor şi a exemplelor de la clasă cu realitatea, pe care fiecare manager le întâlnește în propria companie.

Profesorii vin cu exemple reprezentative pentru fiecare sesiune de curs, însă îi încurajează pe managerii prezenţi să îşi aducă propria contribuţie, să descrie situaţiile concrete pe care le-au întâlnit în activitatea zilnică, dilemele pe care au fost nevoiţi să le rezolve şi deciziile luate de compania fiecăruia, în final. Motiv pentru care, aceeaşi sesiune de curs în care au loc dezbateri şi confruntări de idei pe baza experienţelor personale capătă, de fiecare dată, forme diferite.

Interferenţa domeniilor
De altfel, majoritatea studenţilor MBA sunt interesaţi să afle cât mai multe despre activitatea colegilor de clasă, industriile din care aceştia provin sau în care au lucrat anterior, atât pentru a găsi puncte comune, cât şi pentru a valorifica pe durata programului experienţele diferite. În felul acesta, ei pot beneficia de idei şi rezolvări out-of-box, care au fost aplicate într-un anumit domeniu cu rezultate bune şi pot fi adaptate în strategia unei companii din altă industrie.

Diversitatea are un rol special în procesul de învăţare. De exemplu, în cadrul programelor de MBA pe care le organizăm (fie că e vorba despre programul Executive, fie despre cel dedicat antreprenorilor), participanţii se întâlnesc în afara cursurilor în echipe mai mici, numite grupe de studiu, iar fiecare reprezintă o altă industrie. Obiectivul este acela de a învăţa împreună şi de a rezolva tema pentru viitorul curs, ce constă, de regulă, în găsirea unei soluţii comune pentru un studiu de caz.

În plus, discuţiile din cadrul grupelor de studiu, care se adaugă celor de la clasă, conduc la o mai bună cunoaştere o oamenilor din spatele unui anumit job, la dezvoltarea încrederii, la afinităţi şi parteneriate în cadrul proiectelor de şcoală, extinse ulterior în viaţa reală.

Interes pentru studiile de caz româneşti
Studiile de caz de la Harvard, cele despre companii din Europa, precum şi cele româneşti sunt o altă modalitate de învăţare în cadrul unui program MBA. În cazul nostru, studenţii şi-au exprimat constant un interes în creştere pentru studiile de caz din ţară, ca fiind mai reprezentative pentru mediul economic local. Prin urmare, actualmente, există un număr în creştere de studii de caz, care prezintă pe larg companii româneşti aflate la momentul luării unei decizii strategice, în domenii ca telecom, retail, IT, bancar sau medical.

Un participant cu experienţă profesională extinsă şi cu responsabilităţi manageriale, care a fost implicat în deciziile strategice din companiile în care a lucrat, are întotdeauna o atitudine proactivă în procesul de învăţare, îşi doreşte să înţeleagă care sunt lucrurile pe care le poate aplica imediat în firmă, ce idei noi poate

„Cu doi ani înainte de deschiderea IKEA, când totul era doar pe hârtie, urmăream o prezentare despre fundamentele logistice în companie. Se întâmpla în Suedia şi fusesem prevenit că este o prezentare extrem de dificilă – se referea la sistemele de ordering. După primele două minute, am realizat că era vorba despre modelul Economic Order Quantity.

La sfârşitul întâlnirii, când interlocutorii m-au întrebat cu o timiditate tipic suedeză dacă am înţeles ceva din ceea ce tocmai prezentaseră, le-am vorbit, la rândul meu, despre bazele teoretice ale modelului EOO, aşa cum îl studiasem în EMBA. Surpriza lor a fost totală.” Cornel Oprişan, GM Ikea România să propună în actuala companie sau ce oportunităţi de a-şi schimba industria în care activează poate să aibă în vedere.

Recuperarea investiţiei
Aş menţiona şi faptul că, în ultima vreme, se simte o schimbare de atitudine, dar şi de aşteptări în ceea ce îşi propun să obţină managerii la final de program. Dacă în urmă cu câţiva ani accentul cădea pe ascensiunea în carieră, acum se pune mai mult problema consolidării experienţei profesionale, a dorinţei de dezvoltare personală, a găsirii de noi proiecte în care se pot implica împreună. La acestea, se adaugă însă şi întrebări concrete despre perioada de recuperare a investiţiei, dat fiind faptul că tot mai mulţi participanţi îşi plătesc singuri taxele de curs.

Ce s-a schimbat?
Printre schimbările care se simt la ore, punctez două întrebări care apar mai frecvent:
•„cum se aplică acest instrument sau concept în compania în care lucrez?”, la care studenţii doresc un răspuns concret în cadrul cursurilor, împingând uneori discuţiile în zona consultanţei.
•„ce alte instrumente, pe lângă ceea ce ne-aţi prezentat, sunt utile în luarea unei decizii?”, în ideea că nici unul dintre instrumente nu poate fi perfect într-un mediu economic care se schimbă rapid, iar cunoaşterea mai multor opţiuni de analiză este un avantaj suplimentar în identificarea răspunsului potrivit într-o anumită situaţie pe care compania încearcă să o rezolve.