Pare dincolo de dezbatere: roboții și inteligența artificială vor înlocui factorul uman sau, mai exact, vor înlocui persoanele care dețin aceste locuri de muncă. Puține industrii, dacă nu chiar deloc, vor fi neatinse.
Angajații din domeniul cunoașterii nu vor scăpa. Recent, CEO-ul Deutsche Bank a prezis că jumătate dintre cei 97.000 de angajați ai săi ar putea fi înlocuiți de către roboți. Un sondaj a arătat că „39% dintre locurile de muncă din sectorul juridic ar putea fi automatizate în următorii 10 ani. Cercetările separate au concluzionat că există 95% șanse în care contabilii să-și piardă locul de muncă în favoarea automatizării.”
Pentru cei din companiile de producție sau manufacturing, viitorul poate ajunge chiar mai devreme. Același raport a menționat apariția „zidarilor robotici”. De asemenea, se așteaptă ca algoritmii de machine learning să înlocuiască persoanele responsabile de „sortarea componentelor optice, controlul automatizat al calității, detectarea defecțiunilor, îmbunătățirea productivității și a eficienței”. Institutul Național de Standarde prezice că „învățarea automată poate îmbunătăți capacitatea de producție cu până la 20%” și poate reduce cu 4% deșeurile de materii prime.
Este ușor de găsit rapoarte care spun că vor fi pierdute de la 5 până la 10 milioane de locuri de muncă până în 2020.
Oamenii sunt strategici. Mașinăriile se bazează pe tactică
McKinsey a studiat ce fel de muncă este cea mai ușor de adaptat la automatizare. Descoperirile de până acum par să afirme că, cu cât este mai tehnică activitatea, cu atât mai ușor poate fi îndeplinită de tehnologie. Cu alte cuvinte, mașinile se îndreaptă spre aplicații de tactică.
Pe de altă parte, lucrul care necesită un grad înalt de imaginație, analiză creativă și gândire strategică este mai greu de automatizat. După cum a declarat McKinsey într-un raport recent: „Cele mai dificile activități de automatizare cu tehnologiile disponibile în prezent sunt cele care implică gestionarea și dezvoltarea oamenilor (potențial de automatizare de 9%) sau care aplică expertiză în procesul de luare a deciziilor (18%).” Calculatoarele sunt excelente pentru optimizare, dar nu sunt atât de bune la setarea obiectivelor.
Integrarea noii tehnologii implică emoții
Atunci când tehnologia intră în peisaj, iar unii muncitori dispar, rămâne o frică ascunsă printre cei rămași în companie. Este firesc să se întrebe dacă este următorul sau câte zile va mai fi angajat acolo. Într-un articol pentru Forbes, Bruce Gibney, venture capitalist, explică astfel: „Locurile de muncă ar putea să nu pară ca fiind probleme „existențiale”, dar sunt: atunci când oamenii nu se pot întreține dintr-un job – cu atât mai mult un job semnificativ pentru ei – strigă pentru schimbări radicale. Nu orice revoluție este o revoluție bună, așa cum a înțeles asta Europa de mai multe ori. Locurile de muncă oferă atât confortul material, cât și satisfacția psihologică, iar atunci când aceste bunuri dispar, oamenii devin, în mod evident, foarte supărați”.
Liderul corporatist înțelept va realiza că trauma post-tehnologie cade pe două fronturi:
- cum să integreze noua tehnologie în fluxul de lucru;
- cum să facă față sentimentelor că noua tehnologie este, într-un fel, „inamicul”.
Dacă nu se va ocupa de ambele chestiuni, chiar și în cel mai automatizat loc de muncă s-ar putea întâlni sentimente de anxietate sau chiar de furie.
Citește și: 3 moduri în care inteligența artificială va automatiza recrutarea
Foto: James Pond / Unsplash
