Secretul eficienței – o perspectivă neuroștiințifică

de Ph.D. Dr. Geil Browning, Emergenetics International

Dacă vreți să aveți mai multe realizări, analizaţi, în primul rând, cum gândiți. Puțină cunoaștere

de sine vă poate aduce multe beneficii când vine vorba despre productivitate.

Probabil că, până acum, ați avut destulă vreme să vă încălcați majoritatea hotărârilor de pe lista

de Anul Nou. Nu sunteți singurii: se pare că doar 8% dintre cei care își fac o asemenea listă se

și țin de ea. Dar poate că există totuși speranțe să dați jos kilogramele acelea în plus sau să

învățați limba aceea străină.

Dacă vi se pare că nu sunteți productivi sau că v-ați abătut de pe cărarea pe care v-ați trasat-o,

se poate să fie pur și simplu din cauza faptului că nu v-ați pregătit pentru succes într-un mod care

să vi se potrivească la nivel individual.

Productivitatea personală

Să luăm drept exemplu o hotărâre tipică de pe lista de Anul Nou: alergarea. Obiectivul general

este să slăbești; vezi pe cineva slab care face jogging și te gândești „trebuie să fac și eu jogging,

ca să slăbesc”.

Citește și:

Evaluarea şi inovarea permanentă a modelelor de business, soluția de creștere în mediul de afaceri

Problema este că ție nu-ți place să alergi – nu ți-a plăcut niciodată –, așa că încerci; nu suporți

alergatul și te lași păgubaș. Ești frustrat, exasperat și nici măcar nu te-ai apropiat cu un pas de

obiectiv.

Haideți să vedem cum se aplică asta la serviciu. Gândiți-vă la un coleg care este foarte eficient.

Cel mai probabil, are o metodă în spatele acestei productivități, pe care ai vrea să o emulezi. Dar

gândiți-vă la jogging: nu există o cale universal valabilă când vine vorba despre productivitate.

Prin intermediul muncii mele, am descoperit patru moduri de gândire pe care oricine le manifestă.

Acestea se bazează pe preferințe înnăscute ale creierului și se reflectă în modul în care oamenii

își desfășoară activitatea. Iată și provocarea: identificați tipul de gândire (sau combinația dintre ele)

care vi se potrivește. Aceasta este baza productivității voastre.

Gândirea structurală

Jack este contabil și are preferința de gândire structurală. În fiecare zi, el își face o listă obişnuită

cu taskuri și o printează, bifând, la propriu, sarcinile de pe ea pe măsură ce le îndeplinește. Își face

calendarul pornind de la momentul când urmează să lucreze la un proiect. Dacă, până la sfârșitul

zilei, toate sarcinile au fost bifate, Jack simte că a dat randament.

Gândirea analitică

Kelly are o gândire de tip analitic, ceea ce o ajută mult în meseria ei de achizitor. Pentru ea, a fi

productiv înseamnă a găsi valoarea adăugată și a-și folosi timpul eficient. Orice decizie – fie că

este vorba despre a face cercetare de piață, o achiziție, fie despre a organiza o ședință – este

bine cântărită și trebuie să se potrivească cu imaginea de ansamblu a businessului ei.

Gândirea socială

Don este VP de vânzări și are o puternică preferință socială. El se folosește de aceasta

implicându-i pe ceilalți, ca să își păstreze eficiența. Astfel, organizează întâlniri de departament

regulate, pune accent pe comunicarea liberă și ia deseori prânzul cu echipa pentru a discuta

progresul. În felul acesta, își păstrează nivelul de responsabilitate nu doar față de el însuși, ci și

față de oamenii lui. Și Don are o listă săptămânală de „to do”-uri pentru a ține evidența, dar,

în principal, se folosește de natura lui relațională pentru a-și păstra productivitatea.

Gândirea conceptuală

Natalie conduce o mică afacere și are o certă preferință conceptuală. Colegii ei se miră de cât

de multe reușește să facă într-o singură zi, fără să aibă vreo listă de „to do“-uri. Asta deoarece

pentru ea nu există „to do” – de făcut, ci doar „în desfășurare” și „făcut”. Primește un telefon

sau un email? Ia măsuri imediat. La fel și dacă îi vine o idee nouă. Dacă nu trăiește totul la

timpul prezent pentru a-și păstra eficiența, există riscul să-i scape unele lucruri printre degete.

În toate cele patru scenarii, obiectivul este același: să faci ceea ce îți propui.

Modul în care fiecare persoană ajunge la obiectiv pleacă de la cum este construită. Imaginați-vă

că Jack își propune „să fie puțin mai flexibil anul acesta, poate să semene un pic mai mult cu Natalie”.

I-ar exploda creierul după o săptămână. Imaginați-vă că Natalie își propune să fie puțin mai

organizată, să semene un pic mai mult cu Jack. Lista ei de „to do“ ar fi inutilă.

Preferințele comportamentale, ca de exemplu expresivitatea, asertivitatea și flexibilitatea,

joacă și ele un rol esențial în obiectivele voastre legate de productivitate pe acest an.

Indiferent de stilul personal, folosiți-vă de el, fie că aveți o listă de „to do“ la îndemână, fie că nu.