Știinţa în management, implementare cu viteza I

Știinţa în management, implementare cu viteza I

Neuroştiinţa vine să aducă nuanţări semnificative sau abordări care pot zdruncina modul în care ne raportăm la mediul de business şi anumite principii care stau la baza managementului de oameni.

Am încercat la Business -Edu Forum 2010 să explic de ce, în opinia mea, există o viteză de implementare foarte mică, în managementul de oameni, a descoperirilor ştiințifice din zona neuroştiințelor.

Prezumţia de la care am plecat este că multe dintre tehnicile şi instrumentele folosite în managementul de oameni au încă la bază teorii sau descoperiri relativ vechi care, între timp, datorită evoluţiei ştiinţei, pot, în cele mai bune cazuri, suferi nuanţări, dacă nu revizuiri semnificative.
Mă refeream, ca exemplu, la teoriile din managementul performanţei, în particular la feedback, la modul în care baza sistemelor motivaţionale este gândită, la instrumentele psihometrice folosite în recrutare şi selecţie sau în managementul schimbării.

Acestea au la bază modele de abordare ce variază de la behaviorism la psihologie analitică. Neuroştiinţa vine, aşa cum am menţionat, să aducă nuanţări relevante sau perspective ce pot schimba unele principii ale managementului

Un exemplu grăitor este abordarea de tip behaviorist pavlovian a motivării ce are la bază combinarea de factori motivaţionali extrinseci pozitivi combinaţi cu factori extrinseci negativi sau coercitivi. Această abordare este omniprezentă în managementul de astăzi la toate nivelurile. Studii atât clinice, cât şi organizaţionale arată că această metodă funcţionează rareori pe termen lung şi, totuşi, ea rămâne o paradigmă prezentă în toate organizaţiile.

Motivarea intrinsecă, legată de autonomie, descoperire proprie a soluţiilor, este explicată relativ simplu de neuroştiinţă şi este probată şi statistic prin exemple reale, practice, care funcţionează deja. Rămâne întrebarea de ce managementul face altceva decât ceea ce este probat ştiinţific şi de ce viteza cu care descoperirile ştiinţei sunt implementate în practică este aşa mică?

Am încercat împreună cu participanţii la forum să găsim câteva posibile răspunsuri la aceste întrebări. Ceea ce am găsit se poate lega de câteva motive principale: inerţie/rezistenţă la schimbare, temeiuri financiare şi o varietate prea mare de surse.

Când vorbim de inerţie şi rezistenţă la schimbare, ne putem referi la modele şi paradigme cu care atât la nivel individual, cât şi social suntem obişnuiţi sau crescuţi. Managementul funcţionează după modele cu vechime de mii de ani, Sun Tzu sau organizarea militară română regăsindu-se în aproape orice sistem organizaţional. Educaţia parentală reprodusă generaţie după generaţie are ca model motivaţional
extrinsecul negativ combinat cu cel pozitiv.

Multe alte exemple pot fi date în acest sens. Schimbarea acestor paradigme este un proces revoluţionar la propriu, iar frica de a pierde controlul
făcând altfel lucrurile este una din sursele principale ale rezistenţei.

Motive financiare ale reținerii se leagă de faptul că o pleiadă de instrumente care au la bază cercetări sau descoperiri mai vechi ale ştiinţei sunt folosite la scară globală şi sunt o sursă de venituri enorme pentru multe organizaţii şi/ sau persoane. Un exemplu faimos este celebrul Myers Briggs Type Indicator Test, care este deţinut ca proprietate intelectuală de o fundaţie.

El este distribuit şi folosit de mii de companii sau profesionişti independenţi din toată lumea, producând valoare financiară enormă. Tocmai de aceea este greu, atât pentru o organizaţie, cât şi pentru un individ, să recunoască faptul că instrumentul pe care îl foloseşte şi în care a investit considerabil pentru a-şi servi clienţii şi a produce bani, nu mai este în pas cu ultimele descoperiri ale ştiinţei.

Varietatea prea mare de surse se referă la faptul că neuroştiinţele reprezintă arii diverse şi conexe – psihologie, IT, medicină, fizică, chimie etc – iar rezultatele descoperirilor sunt dispersate între diferite centre şi/sau entităţi.

Lipsa unor coagulări clare încă, a stabilirii unor legături cu lumea afacerilor sau cu şcolile de afaceri sunt factori care încetinesc viteza de absorbţie a noilor descoperiri. Am deschis acest subiect la Business Edu Forum 2010 pentru că Interact îşi propune să îşi aducă mica sa contribuţie la integrarea mai rapidă a descoperirilor neuroştiinţei în zona afacerilor.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •