Poate cel mai important avantaj al acestui mod de-a trata angajații este creșterea implicării lor în proiectele organizației. “Este o consecință firească a faptului că se simt apreciați. Când vede că angajatorul are grijă de el, că îl ascultă, că ține cont de părerile lui, angajatul va încerca să răspundă cu aceeași monedă. Atunci este mult mai probabil că va lucra mai bine, mai mult, că va veni cu idei noi și fără să aștepte neapărat o compensație în bani pentru efortul lui. O va face pentru companie, tocmai pentru că și compania face multe pentru el”, mai spune Badea.
„Prieteni” greu de concediat
“Dezavantaje? Desigur că sunt și dezavantaje atunci când îți tratezi angajații ca pe membrii familiei. În primul rând, nu toate familiile sunt funcționale. În al doilea rând, o familie în sensul propriu al cuvântului nu are misiunea de a aduce profit, așa cum o are o companie comercială, de exemplu”, susține specialistul HPDI.
Un manager are și sarcini neplăcute de îndeplinit, de exemplu să avertizeze, să sancționeze, iar uneori, în situații economice neprielnice, chiar să restructureze echipa. Astfel de misiuni devin extrem de dificile atunci când managerul are o relație de prietenie cu angajatul vizat. În plus, va veni un moment în care, din “gașca” lui de amici de la locul de muncă, va trebui să-l promoveze pe unul în dauna altora. “Este o situație imposibilă: toți cei care au ratat promovarea te vor urî, pentru că fiecare în parte era <sigur> de prietenia ta și niciunul <nu s-ar fi așteptat la așa ceva tocmai din partea ta>”, adaugă specialistul HPDI.
O altă problemă care poate apărea într-un mediu prea familiar ar fi un eventual exces al libertății de exprimare. “Într-o atmosferă destinsă, oamenii au tendința de a se exprima mai relaxat, mai direct, cu mai puțină grijă în alegerea cuvintelor. Într-adevăr, mulți apreciază o astfel de libertate, dar sunt destui care nu sunt obișnuiți să li se vorbească fără menajamente, drept urmare se pot simți lezați de o abordare prea directă, lipsită de acea <politically correctness>. Una e să ți se spună <Proiectul tău nu-i rău, dar mai trebuie îmbunătățit pe ici, pe colo> și alta e să ți se spună <Ai dat-o-n bară de data asta, proiectul tău e varză de la un cap la altul>”, precizează Cosmin Badea.
Și, în final, avem libertatea de inițiativă, care vine și cu avantaje, dar și cu dezavantaje. “Într-un mediu familiar, angajații au, de regulă, mai multă libertate de inițiativă. Un angajat poate lua pe cont propriu un proiect și să-l ducă cu succes la bun sfârșit. Acesta este cazul ideal. Problema apare atunci când proiectul eșuează – de vină este exclusiv angajatul, dar de suferit suferă toată compania”, explică specialistul HPDI.
Citeşte şi Cum poate un jucător în plină ascensiune să creeze o echipă unită de profesioniști
