„Competenţa este inamicul inovației“

Businessul are nevoie de inovaţie. Dar şi inovaţia are nevoie de inovare, potrivit lui Steve Shapiro, cel care, pe 10 aprilie, îşi prezintă la Bucureşti filozofia care l-a făcut celebru. La invitaţia Linkage şi QA, Steve vine să desfiinţeze mituri şi prejudecăţi, să inspire şi să proiecteze noile tendinţe în materie de inovaţie.

De peste 13 ani, Steve Shapiro cutreieră lumea, chemat fiind să explice în ce fel o cultură a inovării poate să mărească profitul companiei. La nivel internaţional, este considerat expert în inovaţie şi a semnat ca autor cinci cărţi cu impact pe acest subiect. Dar până să devină „Innovation Evangelist”, a acumulat nu mai puţin de 15 ani de experienţă în Grupul Accenture. O asemenea constanţă în opţiunile profesionale ale unui om dedicat inventării şi reinventării mi-a suscitat interesul…

Aţi lucrat timp de 15 ani pentru Accenture. Cum se manifesta spiritul inovator acolo?
Cât timp am lucrat acolo, am constatat că firma punea foarte mult accent pe inovație. Bineînțeles, depinde de cum definești acest concept. Din punctul meu de vedere, am avut posibilitatea de a crea de la zero o zonă de practică nouă, care a crescut la 20.000 de oameni. Cred că acest lucru s-ar fi putut întâmpla doar într-o campanie cu un spirit inovator dezvoltat.

Ce aţi luat cu dvs. în cariera ulterioară de speaker, consultant şi autor de cărţi din experienţa dobândită la Accenture?
În cei 15 ani pe care i-am petrecut la Accenture, am avut ocazia să țin conferințe în toate colțurile lumii. Am condus o echipă care dezvolta concepte inovatoare. Cariera mea de speaker este construită tocmai pe baza anilor petrecuți în zona de consultanță, atât din punctul de vedere al discursului, cât și al conținutului.

Când şi cum v-aţi descoperit vocaţia de speaker?
La facultate, cele mai mari note le aveam la discursul în public. Acela a fost un semn. Apoi, în 1993, am început să vorbesc la evenimentele interne ale Accenture. Cu timpul, am devenit speaker și la evenimentele cu clienții. Îmi plăcea să fac asta. În 1996, l-am întâlnit pe dr. Michael Hammer, părintele remodelării proceselor de afaceri. Atunci mi-am dat seama că vreau să devin un speaker profesionist. În 2001, atunci când am publicat prima carte, am părăsit Accenture pentru a păși în lumea speakerilor.

În timp, conceptul de „inovaţie” a fost adesea asociat cu termenul de gândire „outside the box”. Vă deziceţi de acest model de gândire, spunând că pentru a inova este nevoie de altceva: „a better box”. Ce presupune acesta, ce vreţi să spuneţi prin „a better box”?
Companiile nu au nevoie de mai multe idei. Conceptul de a gândi neconvențional tinde să creeze mult „zgomot”, ceea ce duce la apariția unor idei de slabă calitate sau la soluţii nu tocmai practice. Toată lumea are idei, opinii sau sugestii. Asta nu înseamnă că toate merită atenție. Organizațiile ar trebui, în schimb, să se perfecționeze în a căuta soluții la provocările cu adevărat importante. S-a dovedit că o astfel de abordare generează un nivel mai mare de inovație de tip ROI.

Citește și Cum punem inovaţia în slujba afacerii? (I)

Pentru a influenţa în mod semnificativ creşterea afacerii, inovaţia trebuie să atingă nivelul III, adică să devină sistemică. Explicaţi, vă rog, pentru cititorii revistei noastre cele trei niveluri ale inovaţiei!
Nivelul 1 este inovația ca eveniment şi apare atunci când cineva vrea să inoveze. Este spontană și sporadică. Al doilea nivel este inovația ca abilitate. În acest caz, inovația este abordată metodic, are un autor, o măsură, un proces, punând în acţiune tehnologia și oameni pricepuți. Inovația ca sistem, adică cel mai înalt nivel, înseamnă că ea devine parte din AND-ul companiei și se petrece organic.

De ce se accelerează inovaţia prin concentrarea pe oportunităţi?
Atunci când te concentrezi pe oportunități (de exemplu, pe provocări bine înţelese şi asumate), compania nu își mai risipește energiile şi se concentrează pe acele lucruri despre care știe că vor avea succes. De asemenea, crearea unui cadru propice soluţionării provocărilor duce la un proces de gândire diferit, menit să genereze alt tip de soluții.

Şi cum reuşeşte inovaţia axată pe oportunităţi să te diferenţieze de concurenţă?
Unele dintre mantrele mele este aceasta: „inovează acolo unde faci diferența”. Asta înseamnă că o companie ar trebui să depună o mare parte din eforturile sale pentru a inova, astfel încât să ajungă să se diferențieze de competiție.

Altă prejudecată legată de inovare este aceea că mai multe idei măresc şansele de a descoperi soluţii la probleme. De ce nu sunteţi de acord cu această aserţiune? Cum vedeţi dvs. lucrurile?
Așa cum am spus anterior, companiile se îneacă în idei. Acea strategie de a crea cutii cu sugestii, de exemplu, a dus la o muncă cu un slab randament, în comparaţie cu alte strategii. Prea multele idei au ucis programele de inovație.

De ce anume au oamenii nevoie pentru a fi inovatori? Ce trebuie să le asigure conducerea companiei pentru a-şi asigura inventivitatea lor?
În primul rând, oamenii trebuie să se se grăbească să caute soluții, ar trebui să se întrebe „de ce facem asta?”, „care este rezultatul dorit?”, „există o cale mai bună?”.

Cine poartă responsabilitatea inovaţiei într-o organizaţie?
Toată lumea dintr-o companie este responsabilă de inovație, dar acest lucru nu înseamnă că poți inova oriunde. Înseamnă doar că, atunci când îşi doreşte inovaţie, compania poate și ar trebui să includă cât mai mulți oameni în proces.

Citește și Cel mai mare obstacol pentru un lider: să țină angajații motivați – interviu cu Bogdan Badea, Managing Director Accace

De ce multidisciplinaritatea echipelor și diversitatea competenţelor cresc şansele inovaţiei?
Din punctul meu de vedere, „competenţa este inamicul inovației”. Cu cât știi mai multe lucruri despre un anumit subiect, cu atât este mai greu să gândești diferit. Prin urmare, soluțiile pe care le dezvolți sunt doar derivate ale unor idei anterioare.

Care este diferenţa dintre inovaţie şi creativitate?
Inovația este un proces „end-to-end”, care începe cu o problemă, cu o provocare sau cu o oportunitate și se termină cu crearea de valoare. Creativitatea reprezintă o singură etapă în acest proces – cea care se concentrează pe găsirea de soluții.

Inovaţia nu mai trebuie văzută ca factor disruptiv?
Inovația nu este ceva care se întâmplă o dată și gata. Trebuie să existe cu o anumită frecvență. Evident, în orice industrie pot avea loc rupturi care să te scoată de pe piață dacă nu te adaptezi rapid.

Bugetele dedicate inovaţiei s-au restrâns din cauza crizei. Noua paradigmă a inovaţiei pe care o promovaţi economiseşte timp, bani şi alte resurse? În ce fel?
Motivul pentru care inovația costă atât de mult rezidă în aceea că, de obicei, ea este extrem de ineficientă. Eu sunt o persoană orientată către provocări și cred că se poate obține inovație și din interiorul unei companii, dar și din afara ei, prin utilizarea înțelepciunii colective. Astfel, obții soluțiile de care ai nevoie şi care contează cel mai mult.

Primiţi contraargumente la modelul dvs. de inovare din partea companiilor? Care sunt obiecţiile cele mai frecvente?
Unii oameni iubesc ideile. Cred că acolo s-ar putea ascunde pietre prețioase. Este adevărat. Dar trebuie depus un efort mult prea mare pentru a dezgropa acele pietre prețioase.

Alții preferă abordarea prin sugestii, pentru că implică și angajament. Toată lumea poate participa. Chiar dacă acest lucru este adevărat, există căi mai bune și mai productive ca să convingi oamenii să se implice.

Printre pasiunile dvs. se numără şi degustarea de vinuri. Şi în acest domeniu sunteţi adeptul inovaţiei sau preferaţi vinurile clasice, vechi, cu tradiţie?
A, asta e o întrebare bună. Vinurile sunt produse în cazul cărora contează percepția. Există amestecuri noi, care nu sunt scumpe (meritage) și pe care le apreciez. Sunt vinuri foarte bune, care merg consumate în fiecare zi. Pentru ocazii speciale, vinurile clasice sunt o alegere bună, datorită procesului de învechire.

În ce părţi din lume în care ţineţi discursuri aveţi cel mai mare succes şi unde aţi întâmpinat cea mai mare rezistenţă în legătură cu filozofia dvs. despre inovare?
Nu pot să spun că o țară este mai de succes decât alta. Dar este important să îți dai seama că ce funcționează într-o țară s-ar putea să nu funcționeze și în alta. De exemplu, unele culturi sunt bazate mai mult pe „comandă și control” și liderul dictează ce trebuie făcut. Alte culturi sunt mai orientate către o piață liberă.

Am văzut companii inovatoare (și altele mai puțin inovatoare) în ambele culturi. Nu există o măsură care să meargă peste tot, motiv pentru care cred că „cele mai bune practici sunt cele mai proaste”. Trebuie să alegi ce funcționează pentru tine.

Care va fi esenţa mesajului pe care îl veţi transmite în cadrul conferinţei din 10 aprilie 2014, de la Bucureşti?
Mesajul meu se concentrează într-o formulă simplă: pune întrebările potrivite, într-un mod potrivit, oamenilor potriviți. În cadrul conferinţei, vom explora modalităţile prin care să transformăm inovația într-un proces repetitiv și previzibil, care să fie eficient și capabil să se adapteze.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •