#Reset 2019 #zilieri Ce spun autoritățile în domeniul muncii despre angajarea promoterilor în FMCG & Food Retail

Reset 2019, edtţia a opta a Trade Marketing Congress

Contractul individual de muncă pe durată determinată: aceasta este singura formă de angajare pe durată scurtă pe care Ministerul Muncii și Inspecția Muncii o menţionează în răspunsul oficial către Revista Piaţa la o întrebare care viza formele de angajare pentru personalul din activităţile de marketing in-store posibile, în contextul modificării regimului zilierilor, cu începere de la 1 ianuarie (Conform OUG 114 /2018, de la 1 ianuarie 2019, activitățile de marketing și publicitate nu mai figurează între cele pentru care este permisă folosirea zilierilor; anterior, această formă de angajare era des folosită de către agențiile de marketing care desfășurau acțiuni promoționale, în weekend, în magazinele de tip supermarket și hypermarket).

Şi totuşi…

La întrebarea explicită dacă, din punctul de vedere al Ministerului Muncii, convenţiile civile pot fi folosite pentru angajarea pe durată scurtă a personalului pentru activităţi de marketing in-store, Ministerul nu răspunde negativ, dar nici pozitiv, însă la fel de laconic: “Convenția civilă de prestări servicii poate fi încheiată pentru efectuarea unor activități ce au caracter întâmplător sau ocazional și care exclud subordonarea prestatorului față de plătitorul venitului”. Adică, se poate, dar…

Poziţia evazivă a autorităţii în legătură cu posibilitatea de a folosi această formă de angajare este un “déjà vu” pentru cei care erau în business şi în urmă cu şase-şapte ani. “La nivelul inspectorilor de muncă, interpretarea caracterului ocazional al activităţii promoterilor nu era unitară, astfel că, în unele judeţe, convenţiile civile se lăsau cu sancţiuni, în altele – nu. În jurul acestui termen, «ocazional», apăreau de regulă disputele; dacă inspectorul găsea că aceeaşi persoană fusese angrenată în mod repetat în activităţi într-o perioadă scurtă, de câteva luni, atunci considera asta un argument că nu este o activitate ocazională şi aplica amenda”, îşi aminteşte Dan Laszlo, acum business development director la D+i Activation, dar cu o lungă experienţă în activări de trade marketing. Aşadar, facem o buclă în timp şi ne întoarcem în 2012: convenţiile civile sunt posibile, dar riscante.

În practică, este dificil să nu foloseşti de mai multe ori pe parcursul a două-trei luni aceeaşi persoană ca promoter, mai ales dacă se dovedește de încredere, serioasă şi talentată. Sigur că este discutabil dacă poate fi considerată ocazională colaborarea, să zicem, de cinci –şase ori în decursul a trei luni consecutive cu acelaşi promoter. Dar şi durata unui minut depinde de care parte a uşii de la baie te afli, aşa că nu pare chiar fără sens interpretarea favorabilă companiilor şi agenţiilor de marketing a termenului «ocazional», pe care o împărtăşeau şi unele dintre inspectoratele de muncă. Bref: este posibil, dar riscant să foloseşti convenţiile civile când ai multe proiecte şi eşti nevoit să apelezi repetat la unii dintre promoteri.

Dar să renunţăm la subtilităţile textelor de lege şi la nuanţele termenilor de acolo şi să convenim că lucrurile sunt, deja, clare: statul vrea mai mulţi bani. Ocazional, de la cei care îşi promovează produsele în magazine. Din diverse motive, statul nu se mai mulţumeşte să încaseze taxe de 19% din netul plătit promoterilor zilieri, ci vrea 75% din netul plătit promoterilor angajaţi cu contract de muncă. Adesea, 75 e mai mare decât 19, dar nu neapărat şi atunci când reprezintă procente aplicate la baze diferite. De asemenea, deseori se întâmplă să te alegi cu mai puţin atunci când iei mai mult.