Şi strategia îşi are pompierii ei

Şi strategia îşi are pompierii ei

„Dacă felul în care funcţioneză organizaţiile ar fi fost simplu, i-am fi dat demult de cap”, spune Alan Brache, un apreciat specialist în optimizare organizaţională. „Singurul rol al top managementului este să aleagă strategia corectă, să o implementeze şi să o monitorizeze”, adaugă el.

Zilele trecute, conducătorul unei companii susţinea că, în contextul actual, cu schimbări dese atât în mediul extern, cât şi în cel intern al organizaţiei, este o pierdere de vreme să defineşti o strategie, pentru că nici nu apuci bine să o termini, că deja trebuie să modifici câte ceva.

Acoperişul în flăcări
Întâmplător sau nu, în organizaţia CEO-ului mai sus pomenit, se pot vedea doar decizii reactive, în cea mai mare măsură bazate pe instinct. Iniţiativele sunt preponderent luate cu copy paste după competiţie sau studii de caz citite în literatura de specialitate şi au ca principal scop să îmbunătăţească starea de spirit a acţionariatului. Aş mai spune că oamenii de acolo nu ştiu ce au de făcut, sunt lipsiţi de motivaţie şi, dacă ar avea unde să plece, ar face-o în viteza cea mai mare. Clienţii beneficiază de servicii sub aşteptări şi înţeleg limitat sau deloc în ce fel ar putea dezvolta parteneriatele existente. Colaborarea continuă din inerţie şi vor renunţa la ea fără remuşcări, atunci când vor găsi soluţii alternative.

Focul mocnit
Să-ţi faci viziunea cunoscută nu este chiar aşa de simplu şi presupune, evident, să ai una. Pentru ca oamenii cu care lucrezi să accepte că viziunea ta e corectă şi că merită să te urmeze în „luptă”, trebuie să fii capabil să analizezi viziuni alternative, să iei în calcul diferite scenarii, să defineşti criterii pentru procesul de decizie, să convingi că produsele noi la care te gândeşti vor fi benefice organizaţiei, că pieţele noi pe care le ai în vedere pot fi abordate cu succes, că avantajul competitiv pe care îl clamezi există şi, în plus, că este sustenabil. Pare mai greu decât să declami că a apus epoca strategiei. Presupune să gândeşti, să te străduieşti, să ştii şi să poţi pune în practică. Ar mai fi şi alte chestiuni de rezolvat legate de procesele organizaţionale şi de obiectivele pe care acestea ar fi bine să le livreze. Nu sunt de neglijat nici sistemele de performanţă care includ indicatori, felul în care ei se măsoară şi, respectiv, recompensele.

Cultura companiei este un factor esenţial pentru succesul companiei, iar alinierea ei la direcţia strategică este ea însăşi un full time job pentru un CEO.
Nu în cele din urmă, elaborarea planului strategic care va conţine un respectabil număr de iniţiative şi urmărirea implementării lor cu succes sunt tot treaba conducătorului organizaţiei. De disciplina şi puterea lui depinde dacă provocările operaţionale şi restricţiile financiare inerente îngenunchează sau nu transformarea viziunii în realitate.

Urmările posibile
Şi dacă organizaţia în care lucrez nu are o abordare strategică coerentă? Cum ar putea să arate viitorul? Care sunt pericolele care ne pândesc?
Ca jucător pe piaţa liberă, eşti, în primul rând, expus la acţiunile competiţiei. Oricât de minunat ar arăta avantajul tău competitiv, durata lui de viaţă este scurtă, dacă nu faci eforturi să ţii pasul. Mai repede decât te aştepţi, un competitor va fi mai rapid decât tine, va livra o calitate superioară şi va face toate astea la un preţ mai mic. Fără o viziune consistentă, iniţiativele organizaţiei vor fi orientate către rezultate pe termen scurt. Însă, oricât de seducătoare sunt rezultatele obţinute pe termen scurt, ele nu reprezintă o garanţie a succesului viitor. Nici cel mai bun conducător de companie nu va obţine constant rezultate foarte bune fără o viziune clară şi pe care să o înţeleagă şi să o împărtăşească toţi cei implicaţi în implementare.
Angajaţii unei companii fără coerenţă strategică vor fi mereu sub presiunea de a executa lucruri, fără să le fie clar scopul acestor acţiuni. Lipsa unui scop clar definit va face ca fiecare angajat, fiecare funcţiune, fiecare departament să acţioneze conform propriei înţelegeri. Altfel spus, şansa ca aceste acţiuni să se coreleze este egală cu cea de a câştiga la loterie fără să joci.
Excelenţa operaţională exercitată într-un vid strategic te poate ţine o vreme cu capul deasupra apei, ceea ce înseamnă eforturi şi costuri exagerate în raport cu calitatea rezultatului obţinut. Pentru oamenii din organizaţie, mai înseamnă însă şi insecuritate, lipsă de motivare, presiune surdă şi continuă, sentimentul muncii în zadar.

Pompieri şi altfel de strategi
Conducătorul unei organizaţii care ignoră strategia se transformă într-un pompier care stinge focurile apărute dinspre politic, economic, competiţie şi din interior, în loc să le prevină şi să aleagă conştient cel mai eficient drum către concretizarea viziunii.
Un caz mai puţin fericit este cel al echipei de top care, ieşită din groapă, după un an de implementare riguroasă, a ajuns la liman cu rezultatele operaţionale şi a decis că e momentul să se întoarcă la practicile trecutului, conducându-şi în felul acesta compania spre dezastru.  Cei care au izbândit însă au dovedit, în afară de creativitate şi clarviziune în definirea strategiei, disciplină şi rigoare în implementarea ei. Ei au reuşit să-şi pună în practică viziunea, oricât de îndepărtată şi îndrăzneaţă părea ea la început.

Calin Cavaleru

Călin Cavaleru, Managing Partner, HTDI Consult

Călin este autor, speaker și consultant. Activează în business-ul privat încă din 1991. Simplifică viața conducătorilor de echipe și companii prin tehnici de gândire rațională. Fiind specialist în optimizarea funcționării organizației, își ghidează clienții spre cele mai simple, ieftine și durabile soluții. Călin a lucrat pentru companii din media, producție, banking, asigurări, auto, retail, oil&gas, IT&C, FMCG și producție publicitară, ca trainer pentru echipele de conducere, mentor sau coordonator de proiect.

instagram linkedin twitter google-plus facebook