Adulții au două mari activăți care le ghidează întreaga viață: somnul și munca. Totuși, în zilele noastre, cele două nu reușesc să se completeze reciproc. Programele de muncă sunt adesea haotice și lasa, uneori, prea puțin timp pentru somn, informează Harvard Business Review.
Dacă medicii recomandă un somn de opt ore, pentru mare parte dintre cei care lucrează, el se rezumă la doar șase sau mai puține ore, mai ales în condițiile în care mulți nu au un singur job, ci încearcă să își rotunjească veniturile și cu alte locuri de muncă part-time.
Specialiștii trag în acest sens un semnal de alarmă. Reducerea orelor de somn afectează capacitatea de a lua decizii, scade productivitatea, crește riscul de a dezvolta boli cario-vasculare sau gastro-intestinale.
De cealată parte, însă, liderii tind să promoveze această formă de cultură nesănătoasă în care somnul este prea puțin sau deloc important, iar orele în plus petrecute peste program sunt încurajate.
Psihologii spun că această capacitate de a nu dormi foarte mult este asociată ideii de forță masculină, în timp ce epuizarea fizică este mai mult asociată sensibilității și slăbiciunii feminine.
Astfel de asocieri sunt, însă, aspru criticate. Jurnalistul Edward Helmore evidențiază însă, în cazul milenarilor (cei născuți după anii ’80) o schimbare de la modelul promovat de mari lideri precum Donald Trump, bazat pe principiul că somnul este o pierdere de timp, la modelul denumit „Albert Einstein”. Albert Einstein punea foarte mult accent pe odihnă, iar programul lui includea zece ore de somn.
Publicația The Huffington Post încurajează activ un program sănătos în care somnului capătă un rol important. Angajații au acces la un spațiu special amenajat pentru ei pentru scurte pauze de somn.
Nike, Google și Time Warner sunt alte companii care au început să promoveze pauzele de somn.
