De câte ori amâni finalizarea unui proiect până în ultimul moment?
Am trecut cu toții prin astfel de momente. În loc să ne învinovățim pentru aceste decizii, putem găsi aspecte pozitive ale acțiunilor noastre. Experții susțin că procrastinarea poate fi folosită ca o strategie utilă în carieră.
O întârziere asumată poate oferi mai mult timp pentru a evalua situațiile și a căuta câteva idei creative.
Pentru a nu ne crea o grijă în plus, putem accepta apariția procrastinării și o putem folosi în avantajul nostru. “Trebuie să înțelegem că mereu ne vom afla în situația de a amâna anumite decizii sau acțiuni”, spune George Barrett, profesor de finanțe la Universitatea din San Diego.
Cum și când putem integra cinci strategii de creștere a potențialului pe care procrastinarea îl poate aduce?
Față în față cu un proiect important
Este luni dimineața. Afli că trebuie să livrezi un proiect până la sfârșitul săptămânii. O persoană care nu amână va lucra intens și, în trei zile, va finaliza task-ul. Dar astfel se pot pierde două zile de inspirație și brainstorming în care o idee excelentă ar fi putut apărea.
Cheia este să înțelegi cât de mult poți să aștepți astfel încât să nu devină prea tarziu și să amâni până în acel moment.
Cercetările susțin ideea de a aștepta pentru inspirație. În cadrul unui experiment, au fost create două grupuri care trebuiau să producă idei noi de business. Primul grup a început brainstorming-ul imediat, în timp ce al doilea a fost lăsat cinci minute să joace Minesweeper sau Solitare, înainte de a genera idei. Cel de-al doilea grup a fost cu 28% mai creativ față de cei care s-au apucat de task fără a procrastina. Te poți întreba: “Trebuie făcut acum?” și dacă răspunsul este nu, există o adevărată valoare în așteptare, așa cum ne spune și Rory Vaden (autorul “Procrastinate on Purpose: 5 Permissions to Multiply Your Time.”).
De asemenea, clientul poate schimba brief-ul dat înainte de deadline. Așteptarea poate ajuta în a obține o viziune cât mai apropiată de ceea ce își dorește.
În cazul prezentărilor, pare o idee bună să creezi materialul pe ultima sută de metri pentru că, astfel, conținutul va fi de ultimă oră, iar subiectele de discuție vor fi proaspete în minte. Acest lucru este potențat de o noapte cu un somn bun și finalizarea proiectului înainte de asta (vezi și studiul Universității Bristol).
Evaluarea unui nou candidat
Aducerea unui nou angajat are efecte pe termen lung, așa că nu trebuie tratată cu superficialitate. Amânarea deciziei oferă timp pentru a analiza calitățile candidaților și a-l găsi pe cel potrivit.
Procrastinarea permite refacerea abilității de a lua decizii. Este de evitat ceea ce cercetătorii numesc “oboseala decizională”, care apare când se fac alegeri rapide pe tot parcursul zilei.
Judecata ta va fi mult mai clară când vei revizui CV-urile și notițele de la interviuri. Un alt sfat este să reziști impulsului de a căuta informații despre candidați. Un studiu făcut de către psihologii de la Stanford și Princeton a demonstrat că un exces de informații inutile poate altera procesul decizional.
Decizii financiare importante
Când plănuiești o investiție într-un start-up sau doar să cumperi un televizor, este benefică o întârziere a deciziei.
Vaden spune: “Dacă nu trebuie să iau o decizie financiară în acel moment, atunci nu o voi face. De ce? Pentru că, între timp, pot apărea informații noi și chiar alte oferte.” În general, luăm decizii foarte repede, răspunzând la stimuli externi, ceea ce nu este benefic. Așteaptă, analizează obiectiv și adună informații utile!
Inbox plin
Ai multe e-mailuri? Le poți verifica, însă nu din minut în minut. Această acțiune te scoate din flow și îți scade productivitatea. Dacă faci un lucru important, nu te întrerupe.
O strategie bună de urmat ar fi să observi (prin notificări) cine îți trimite fiecare e-mail ca să nu pierzi vreun mesaj de la manager-ul tău. Apoi, la sfârșitul zilei, dedică 45 de minute pentru a răspunde sau șterge e-mailurile. Multe dintre ele se pot rezolva până atunci, iar tu te vei fi ocupat de lucrurile arzătoare din programul tău.
A amâna un răspuns ajută când ai de-a face cu subiecte delicate. De multe ori răspundem ca reacție la o emoție și nu la informațiile primite. Un studiu realizat de Universitatea British Columbia a descoperit că verificarea e-mailului mai rar reduce stresul și crește productivitatea.
Desigur, dincolo de beneficii, procrastinarea poate produce și efecte negative, inclusiv creșterea anxietății pentru că ești atât de aproape de deadline, caz în care trebuie să modifici obiceiul de a amâna task-urile.
