de Ph.D. Dr. Geil Browning, Emergenetics International
Cunoașteți cu toții zicala „Nu trageți în pianist!”. Ei bine, este greșită! Dacă ești lider și mesajul tău nu se face auzit, cel mai probabil, problema vine din modul în care îl prezinți, nu din conținutul său.
Acesta este al cincilea articol dintr-o serie de șapte despre cum să comunici din postura de lider. De data aceasta, mă voi ocupa de importanța pe care o are exprimarea și de felul în care puteți folosi cu succes întregul spectru al expresivității pentru a fi mai clar, mai de încredere și mai inspirațional. Modul în care vă exprimați vă poate ridica sau coborî ca lider. Iată cum să procedați:
Identificați-vă poziția pe spectrul expresivității
În primul rând, trebuie să vă analizați și să vă identificați stilul expresiv. Când vă simțiți mai în largul vostru: în discuții unu la unu sau sub lumina reflectoarelor, în fața unui auditoriu?
Procesați ideile de unul singur sau, imediat ce acestea vă intră pe o ureche, vă ies pe gură? Preferați să creați o legătură profundă cu doar câțiva oameni sau aveți multe legături (atât profunde, cât și superficiale) cu multe persoane?
Dacă ați răspuns „da“ la prima parte a fiecărei întrebări, probabil sunteți o persoană aflată la capătul mai rezervat, mai interiorizat al spectrului expresivității. Punctele voastre tari sunt: cântăriți bine lucrurile înainte să deschideți gura, probabil că sunteți un bun ascultător și aveți o perspectivă calmă și detașată în situații de criză.
Dacă ați răspuns afirmativ la a doua parte a fiecărei întrebări, pe de altă parte, sunteți, probabil, la capătul mai sociabil, mai vizibil, când vine vorba despre expresivitate. Punctele voastre tari ca lider constau în aceea că, cel mai probabil, sunteți exuberant și persuasiv. Puteți să relaționați relativ ușor cu multe tipuri de public și nu vă deranjează deloc să aduceți la aceeași masă idei și persoane diverse.
Traduceți-vă stilul în beneficiul oamenilor voștri: cei rezervați și cei sociabili
Aveţi, desigur, angajați care se află și ei la cele două capete ale spectrului expresivității. Așa că trebuie să vă adaptați stilul de comunicare astfel încât să atragă ambele categorii. Iată cum.
Când interacționați cu cei rezervați, țineți cont de faptul că expresivitatea nu este același lucru cu locvacitatea. De exemplu, pentru acest grup, un email poate fi la fel de eficient. Nu puneți reflectorul pe ei. Dați-le timp să reacționeze la o întrebare și să formuleze un răspuns, chiar dacă vă simțiți tentat să îi bombardați cu idei. Și, mai ales, asigurați-vă că ați înţeles în vreun fel care este perspectiva lor. Faptul că oamenii nu se exprimă nu înseamnă că nu pot avea idei minunate.
Când aveți de-a face cu cei mai sociabili și expresivi, aduceți-vă aminte (și acceptați) faptul că nu voi trebuie să fiți mereu în centrul atenției. Lăsați-i pe ei în lumina reflectoarelor. O să vă adore și se vor implica cu pasiune. Acești angajați, cei care procesează ideile în exterior, vor pune, fără îndoială, o grămadă de întrebări, așa că fiți pregătiți pentru ele și pentru a vă argumenta deciziile mult și des. Dar cereți-le ca mai întâi să asculte și apoi să vorbească – o provocare pentru ei! Asta ar trebui să îi ajute să vadă toate perspectivele.
Expresivitatea este un instrument puternic în leadership. Cel mai important este să găsiți un echilibru, cunoscându-vă stilul personal – poate obișnuindu-vă să fiți un lider mai rezervat, mai aplecat spre introspecție sau, din contră, adoptând fără rezerve rolul de general care inspiră și animă trupele – și cunoscându-vă echipa, pentru a putea folosi la maximum toate resursele disponibile.
