Atunci când angajatorii acordă valoare calificărilor universitare, adesea este pentru că le consideră un indicator fiabil al competenței intelectuale a candidatului. Dacă aceasta este principala lor preocupare, de ce nu folosesc doar evaluări psihologice, care sunt mult mai predictive pentru performanța acestora la viitoarele locuri de muncă și pot fi confundate mai puțin cu statutul socio-economic și variabilele demografice?
Acestea fiind spuse, universitățile ar putea crește considerabil valoarea studiilor universitare, dacă și-ar petrece mai mult timp pentru a-și ajuta studenţii să înveţe abilități “soft” critice. Însă, sunt șanse mici ca recrutorii și angajatorii să fie impresionați de candidați dacă aceștia nu pot demonstra anumite abilităţi orientate spre oameni. Aceasta este probabil una dintre cele mai mari diferențe dintre ceea ce caută universitățile și angajatorii de la candidați. În timp ce angajatorii doresc candidați cu niveluri mai ridicate de EQ (inteligenţă emoţională), rezistență, empatie și integritate, acestea sunt rareori atribute pe care universitățile le cultivă sau le selectează la admitere. Pe măsură ce impactul AI și tehnologia disruptivă cresc, candidații care pot îndeplini sarcinile pe care mașinile nu le pot face devin tot mai valoroși – ceea ce subliniază importanța în creștere a competențelor “soft”, lucru dificil de imitat de mașini.
Într-un sondaj recent realizat de ManpowerGroup în rândul a 2.000 de angajatori, peste 50% dintre organizații menţionau capacitatea de rezolvare a problemelor, colaborarea, serviciile pentru clienți și comunicarea ca fiind cele mai apreciate abilități. De asemenea, un raport recent al lui Josh Bersin a arătat că angajatorii de astăzi mai degrabă își aleg candidații pentru gradul de adaptabilitate, compatibilitatea cu cultura organizaţională și potențialul de creștere, decât în funcţie de abilitățile tehnice care sunt la mare căutare (de exemplu: python, analytics, cloud computing). În plus, angajatori precum Google, Amazon și Microsoft au subliniat importanța învățării – a fi curios și a avea o minte care își dorește tot timpul să înveţe – ca indicator cheie al potențialului în carieră. Acesta este probabil un rezultat al accentului tot mai mare pe care companiile îl alocă formării angajaților – un raport arată că companiile din S.U.A. au cheltuit peste 90 de miliarde de dolari în această direcţie, în 2017. Angajarea persoanelor cu un grad înalt de curiozitate sporește șansa maximizării ROI-ului acestor programe.
Există, de asemenea, o oportunitate imensă pentru universităţi de a-și redobândi relevanța ajutând la umplerea diferențelor de învățare cu care se confruntă mulți manageri atunci când sunt promovați într-un rol de conducere. Astăzi, oamenii ocupă adesea poziții de conducere fără a avea parte de o formare profesională adecvată. Adesea, cei mai puternici contribuabili individuali sunt promovați în poziţii de conducere, chiar dacă nu și-au dezvoltat abilitățile necesare pentru a conduce o echipă. Dar dacă mai multe școli ar investit în predarea acestor abilități, organizațiile ar avea un număr mai mare de candidați cu potențial de conducere.
Pe scurt, cerințele pieței cer clar o schimbare de tipar. Din ce în ce mai mulți studenți cheltuiesc din ce în ce mai mulți bani pe învățământul superior, iar scopul lor principal este în mare parte pragmatic: să-și sporească șansele de angajare și să contribuie în mod semnificativ la economie. Chiar dacă valoarea asociată unei diplome universitare este benefică pentru cei care o obțin, companiile pot contribui la schimbarea poveștii prin plasarea unei greutăţi mai mici asupra „învățământului superior” ca măsură a competenței intelectuale și a potențialului de angajare și, în schimb, abordarea angajării cu o minte mult mai deschisă.
*OECD = Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este o organizație internațională a acelor națiuni dezvoltate care acceptă principiile democrației reprezentative și a economiei de piață libere.
Sursa: HBR.org
Foto: Pixabay
Citește și 10 sfaturi utile pentru cei ce încă se pregătesc să-și creeze obiectivele pentru noul an
