Schimbările de strategie
În actualul context economic, cei mai mulţi respondenţi îşi consolidează poziţia şi nu se aşteaptă la schimbări majore de strategie în perioada următoare (27% nu anticipează nicio schimbare a strategiei,
iar 58% mizează doar pe anumite ajustări ale acesteia). În schimb, 15% au în vedere o reconsiderare radicală a strategiei de afaceri, modelul lor actual de business părând a-şi fi atins limitele.
Dintre cei care au în vedere anumite schimbări, cele mai multe se vor concentra pe atragerea şi fidelizarea clienţilor (84%). Alte schimbări vor mai fi operate în structura organizaţională (69%) şi în ceea ce priveşte managementul talentelor (69%). De asemenea, 65% dintre companiile care vor întreprinde schimbări strategice vor opera modificări în materie de fuziuni şi achiziţii, proiecte joint-venture şi alianţe strategice.
În ultimele 12 luni, 96% dintre companiile participante la sondaj au implementat măsuri de reducere a costurilor, 36% dintre respondenţi au externalizat unele procese sau funcţii, iar 31% au intrat în alianţe strategice şi proiecte joint-venture. Reducerile de costuri sunt pe agendă şi în perioada următoare (85% dintre directorii generali au în vedere astfel de iniţiative). De asemenea, 44% dintre directorii generali iau în considerare încheierea de noi parteneriate şi alianţe strategice, iar 35% mizează pe fuziuni şi achiziţii pe piaţa internă.
Anul trecut, 69% dintre respondenţi considerau cererea din partea consumatorilor drept unul dintre factorii principali care le influenţează strategia de afaceri. Tendinţa se menţine şi anul acesta, 96% dintre directorii generali care au participat la acest sondaj considerând că influenţa pe care o au clienţii este definitorie pentru strategie, iar 89% luând în considerare derularea unor programe de implicare şi atragere a acestei categorii de stakeholderi. Printre priorităţile de investiţii din următoarele 12 luni, 55% dintre respondenţi au în vedere îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi (media globală fiind de 38%) şi 51% consideră creşterea bazei de clienţi o prioritate. Schimbările permanente în comportamentul şi modul de a cheltui al consumatorului sunt percepute de către directorii generali drept una dintre principalele ameninţări la adresa perspectivelor de creştere ale afacerilor lor (58%). 84% dintre respondenţi estimează modificări ale strategiei în vederea creşterii numărului de clienţi şi păstrării sau fidelizării celor existenţi (un procent similar cu cel înregistrat la nivel global, de 82%).
De asemenea, directorii generali îşi consolidează parteneriatul cu furnizorii pentru a limita riscurile asupra perspectivelor de creştere ce pot apărea din întreruperi în relaţia cu aceştia.
Directorii generali din România sunt optimişti cu privire la perspectivele de creştere ale numărului de angajaţi în următoarele 12 luni. 73% dintre respondenţi consideră că angajaţii (inclusiv sindicatele) reprezintă stakeholderi cu o influenţă semnificativă asupra strategiei de afaceri, fapt ce determină o preocupare crescută din partea directorilor generali faţă de aceştia (83% în România şi 77% la nivel global). O preocupare cu privire la perspectivele de creştere, menţionată de 45% dintre respondenţii din România, este lipsa disponibilităţii personalului calificat în domenii cheie. Astfel, 69% plănuiesc să crească investiţiile în următorii trei ani în vederea dezvoltării şi retenţiei forţei de muncă calificate.
Directorii generali intenţionează să îşi consolideze şi interacţiunea cu media şi cu utilizatorii de reţele sociale. 56% dintre directorii generali percep o influenţă crescută a mass media asupra strategiei de afaceri. Prin urmare 71% dintre directorii generali au în vedere creşterea vizibilităţii organizaţiilor lor în presă. De asemenea, 31% dintre directorii generali consideră că utilizatorii de social media câştigă teren în ceea ce priveşte influenţa pe care o au asupra deciziilor care influenţează strategia de afaceri. Astfel, 76% dintre directorii generali declară că se vor concentra în perioada următoare pe creşterea vizibilităţii organizaţiilor lor pe platformele sociale (un procent similar celui înregistrat la nivel global, de 78%).
Directorii generali intervievaţi plănuiesc să se concentreze în următoarele 12 luni asupra unor acţiuni care să contribuie la dezvoltare durabilă şi la îmbunătăţirea relaţiei cu comunitatea. Aceştia au în vedere implicarea în iniţiative filantropice şi de tip întreprindere socială” (22%), voluntariat/ serviciu în folosul comunităţii (27%) sau reducerea amprentei de carbon (47%).
89% dintre respondenţii din România consideră Guvernul şi autorităţile de reglementare printre cei mai importanţi stakeholderi pentru companiile lor (un procent apropiat de media globală, de 85%). În ceea ce priveşte aşteptările de la Guvern,cei mai mulţi dintre respondenţi ridică problema îmbunătăţirii infrastructurii (82%), văzută drept una dintre vulnerabilităţile României. Respondenţii se aşteaptă ca autorităţile publice să asigure în continuare stabilitatea sectorului financiar (67%) şi să investească în sistemul de educaţie pentru a asigura o forţă de muncă bine pregătită (44%).
„După mai mulţi ani de ajustări dureroase, România pare să-şi fi regăsit echilibrul macroeconomic. În drumul către redresare, România este precum un maratonist care a parcurs deja mai bine de jumătate din distanţă, dar linia de finiş încă nu se arată la orizont. Acum este însă momentul cel mai important în care este nevoie de continuarea reformelor structurale pentru a transforma actuala criză într-o oportunitate de reaşezare a creşterii pe baze sănătoase”, a precizat Vasile Iuga.
Directorii de companii din România aşteaptă şi îmbunătăţiri privind activitatea Guvernului în direcţia simplificării cadrului de reglementare (75%). Se remarcă totodată o creştere a aşteptărilor mediului de afaceri de la Guvern pentru combaterea într-o măsură mai mare a inegalităţii sociale şi a sărăciei (33%).
