Kilometrul zero al inovației în business

Inovație: procesul transformării unei idei sau unei invenții într-un produs sau serviciu bun care aduce valoare pentru care consumatorii sunt dispuși să plătească. Pentru a deveni inovație, o idee trebuie să fie replicabilă la un anumit cost economic și să satisfacă o anumită nevoie. În business, inovația apare atunci când ideile sunt aplicate de către o companie pentru a continua să satisfacă nevoile și așteptările clienților. (Sursa: businessdictionary.com)

Abordăm subiectul inovației la scurt timp după încheierea celei de a doua zile din cadrul evenimentului Zilele Biz, unde s-au discutat mai multe teme, pornind de la resursele de care ai nevoie pentru a inova, până la strategii, tehnologii și studii relevante în domeniu.

”Inovează până nu este prea târziu”

Iulian Pădurariu, Marks, spune că inovația trebuie privită ca o necesitate, nu ca o opțiune și că  organizațiile ar trebui să o stimuleze, implementeze și măsoare. El separă companiile în două grupe mari: corporații și start-up-uri și susține că soluția este integrarea gândirii de tip start-up, lipsită de obsesia KPI-ului și a ROI-ului, în interiorul corporației care nu poate funcționa independent de acești doi indicatori. Practic, vorbim despre crearea a două sisteme de operare distincte în cadrul aceleiași companii, cu scopuri și strategii diferite. În timp ce corporația este motorul și generatorul de profit, start-up-ul din interior este nucleul care are ca scop crearea de produse inovatoare pentru extinderea sau redefinirea portofoliului.

Pentru ca aceste două sisteme să funcționeze este important ca managerii să înțeleagă faptul că rezultatele obținute de ele trebuie măsurate după manuale diferite și că funcționează în parametri de timp și strategici distincți.

Mai mult, atunci când vorbim despre inovație, Pădurariu ne recomandă să aplicăm un set de unelte dintre care poate cel mai valoros este IAM (Innovation Ambition Matrix) care implică o abordare tridimensională a produselor.

R1205C_A_LG

Prima dimensiune – Core – face referire la optimizarea produsului deja existent, a doua dimensiune – Adjacent – dezvoltă produse complementare sau noi pentru companie, dar nu neapărat noi în piață, iar a treia – Transformational – presupune o revoluționare a produsului. Deși aceasta ar fi tendința, atenție, aceste trei dimensiuni nu sunt abordate separat, ci simultan, iar specialiștii sunt de părere că orice companie ar trebui să lucreze continuu la aceste aspecte într-o proporție de: 70% Core / 20%Adjacent / 10%Transformational.

Bineînțeles, având mereu consumatorul în centrul atenției. Ceea ce ne conduce la o discuție despre o altă componentă a procesului de inovare.

Pentru cine inovăm?

Harjot Singh (McCann Worldwide EMEA) și Rodney Collins (Truth Central) au oferit publicului rezultatele unui studiu realizat în 30 de ţări și care a cuprins peste 30.000 de persoane. În această analiză,  este abordată cu precădere tema globalizării profunde. Poate cel mai interesant procent din întreaga prezentare a fost cel care ne-a relevat că:

77% dintre oamenii intervievați consideră că brandurile au o mai mare putere de a face diferența decât o au guvernele. 

Dincolo de a asimila această informație, trebuie să înțelegem ce spune această statistică despre contextul în care existăm ca businessuri: așteptările publicului de la o companie depășesc simpla livrare a unui produs. Dacă ne imaginăm că un brand are capacitatea de a muta un munte mai simplu decât o organizație statală, înseamnă că, dacă o comunitate va avea nevoie la un moment dat să mute un munte, iar brandul ales de ei să o facă îi va dezamagi, n-ar trebui să se mai aştepte la fidelitatea lor.

Nu mai putem vorbi despre companii ca despre niște entități economice pentru că, în anotimpul îndelung al globalizării profunde, businessurile sunt parte activă a societății. De aceea, clienții așteaptă mai mult decât un ceas, o poveste frumoasă despre ceasornicar, așteaptă de la un producător de mobilă să îi lase să se simtă ca acasă în showroom pentru a putea decide dacă se simt bine pe canapeaua dorită, așteaptă ca o tipografie să doneze fonduri către ONG-uri care se ocupă de reîmpăduriri etc.

Echipele care se ocupă de strategia de dezvoltare a produselor unei companii sunt în punctul în care nu trebuie atât să își redefinească tacticile, cât să își reformuleze întrebările-cheie. În şedințele prelungite cu oameni încovoiați peste cifre, rapoarte și statistici, nu mai trebuie să ne întrebăm dacă va merge în România un produs sau un serviciu, ci dacă va merge pentru România. Ce aducem util pentru membrii acestei comunități? Ce probleme le rezolvăm, pe care le rezolvăm mai rapid şi pe care le rezolvăm mai puțin complicat?

Ce putem face pentru ei, nu cum ne vom descurca în mijlocul lor

Dezbaterea din cadrul evenimentului a adus la suprafață alte câteva puncte de vedere foarte relevante pentru branduri, prezentate din mai multe unghiuri: cel al omului de marketing, al creativului, al strategului și al comunicatorului obiectiv, mass-media. Consumatorul privit prin toate aceste lentile a fost mutat din zona periferică a coșului de cumpărături în mijlocul întregului proces de construire a produsului și, implicit, a devenit cel mai relevant factor în dezvoltarea acestuia. Dar consumatorul este complex. Atunci, cum procedăm?

Pe lista de recomandări pentru implementare pe care brandurile prezente astăzi la Zilele Biz au luat-o cu ele acasă stau câteva sfaturi importante pe care le redăm mai jos:

A. Din punctul de vedere al lui Cătălin Dobre, Executive Creative Director, McCann Bucharest, ”brandurile trebuie să fie capabile să vadă imaginea completă a businessurilor lor. Globalii trebuie să își dea seama că nu mai sunt locali când își scalează afacerea și să nu uite să construiască produse utile și să le exporte doar acolo unde sunt ele necesare.”

B. Anca Nuta, Head of Identity & Communication, UniCredit Bank, vine în completarea ideii jurnalistului Claudiu Pândaru care pune accent pe importanța cunoașterii publicului și pe relevanță, și atenționează brandurile să acorde atenție deosebită contextului și alegerii momentului potrivit, dar și asupra importanței tăcerii, atunci când ea este necesară.

C. Diana Ceaușu, Head of Strategy, McCann Bucharest, accentuează importanța de a avea o relevanță culturală și de a implica cu adevărat comunitatea în business. Comunicarea nu mai este un monolog, nici măcar un dialog, ci deja o dezbatere în toată regula, pentru că, așa cum spune și Anca Nuţă, ”chiar dacă nu tu ești în social media, de exemplu, despre tine se vorbește în social media.” Controlul brandurilor asupra imaginii lor este foarte relativ și mai limitat decât ne-am aștepta, însă dacă nu sunt prezenți, el dispare cu totul.

D.Un alt punct de vedere demn de luat în seamă este și acela al prevenției: ”dacă nu știi la ce să te aștepți atunci când pornești pe un drum, într-o campanie, într-un proiect și nu înțelegi riscurile, nu o face,” a adăugat jurnalistul Claudiu Pândaru.


Ciprian Rusen, Digital Citizen

Cu ce inovăm?

Răspunsul la această întrebare este simplu: cu toată tehnologia pe care o avem la îndemână. Și despre care am aflat astăzi de la speakerii de la Zilele Biz că este mai accesibilă decât ne imaginăm. Ciprian Rusen, Digital Citizen, ne-a demonstrat în timp real cum nu mai avem nevoie de un laptop sau de un calculator pentru a susține o prezentare, ci doar de un telefon, un televizor și un singur click, cum nu mai depindem de laptop pentru a putea avea acces oricând și oriunde la toate documentele și softurile necesare pentru a lucra și despre cum, începând de luna viitoare odată cu lansarea noului Lumia, ne vom putea transforma telefonul într-un calculator ultra performant oriunde avem acces la un monitor, un mouse și o tastatură.

Toate aceste descoperiri vin după ce abia aflasem că avem nevoie de o singură imprimantă 3D pentru a putea construi orice în propriile noastre case, de la Viorel Spînu (Robofun) și înainte de a discuta despre cum putem avea sedii de firmă, de fapt, oriunde în lume, fie ele virtuale sau fizice, după cum ne spune Ramona Iacob (Regus).

Așadar, să urmăm sfatul pe care l-am menționat mai sus: să inovăm până nu este prea târziu.

Alte articole scrise de către Olivia Vereha: [Interviu] Vă interesează un loc de parcare în Alaska?

  •  
  •  
  •  
  •  
  •