Trei pentru Rowmania

Trei pentru Rowmania

Proiectul a crescut încet şi din aproape în aproape. Doru şi Ivan au petrecut foarte mult timp împreună şi s-au întâlnit cu foarte mulţi oameni, implicaţi direct sau indirect în Deltă ori preocupaţi de ecoturism. A durat aproape un an până au reuşit să înceapă să lucreze efectiv. Au pornit de la ideea că nu se pricep la toate, aşa că proiectul a fost din start gândit ca o platformă deschisă de colaborare, parteneriatul fiind esenţial.

„Un al doilea element strategic în proiectul “Rowmania” este acela de a fi orientat către oamenii locului, de a vedea ce au ei de câştigat de aici. Nu este doar o declaraţie la modă, ci noi credem sincer că nu poţi avea un proiect de succes fără o implicare directă a locuitorilor autentici, nu a celor de circumstanţă, care sunt destul de mulţi în Deltă. Dorim să ne bazăm în primul rând pe tradiţie şi resurse locale, dar şi pe inovaţie. Este un mare potenţial aici”, crede Doru.

Canotca a apărut, aşadar, în urma constatării că este nevoie de recuperarea tradiţiei pierdute. Aplicând inovaţia pe un meşteşug local, cel de marangoz, a fost creată canotca, o barcă ce păstrează aspectul de lotcă, dar preia sistemul constructiv şi de folosire de la canoe. Această combinaţie o face adecvată pentru turismul de tip eco, lent.

“Rowmania” devine astfel un brand pe care poţi construi o strategie de promovare a ecoturismului la nivel internaţional. Conceptul a luat naştere în Deltă, dar apoi potenţialul pe care îl au traseele cu bărci în toată România, pe întregul parcurs al Dunării, în zonele protejate şi pe apele din proximitatea marilor centre urbane, a devenit evident”, spune Doru.

În opinia sa, ţara noastră suferă de prea mult comerţ şi de prea puţină inovaţie şi construcţie. Este o nişă mare la nivel naţional, dar şi una semnificativă, încă liberă, la nivel global. “Resursele naturale, agricultura, inovaţia şi tradiţia sunt domenii ce aşteaptă încă să fie valorificate de către România. Aşteptăm alături de noi pe oricine crede încă în potenţialul României şi în valoarea bunului simţ ridicat la nivel de concept de business.”

  •  
  •  
  •  
  •  
  •