Articol de: Irina Alexandru, contribuitor
După încheierea Primului Război Mondial și a conferinţelor păcii în cadrul cărora s-a recunoscut oficial înfăptuirea unirii tuturor românilor într-un singur stat, a urmat consfinţirea Marii Uniri în cadrul serbărilor încoronării din cetatea Alba Iulia la 15 octombrie 1922. Onoarea organizării și a pregătirii banchetului nu a putut să revină decât Casei Capșa.
La invitaţia regelui Ferdinand și a reginei Maria, sosea în București în 1920 celebrul mareșal francez Joseph Jacques Cesaire Joffre, cu ocazia banchetului oferit de Primăria Bucureștilor în cinstea sărbătoririi a 10 ani de la realizarea Marii Uniri.
Așadar, marele cofetar Grigore Capșa, furnizor al Casei Regale, a creat în cinstea mareșalului o prăjitură de ciocolată care sugera forma cilindrică a caschetelor militare franceze. Deoarece mareșalul Joffre suferea de diabet, maestrul cofetar cu studii la Paris a inventat o prăjitură care putea fi consumată fără riscuri din partea oaspetelui. Prajitura a primit numele mareșalului “Joffre” și a făcut înconjurul lumii, fiind preluată de bucataria franceză, din a cărei tradiţie fusese inspirată.
Pentru că Grigore Capşa era membru al Partidului Conservator, clienţii fideli erau bătrânii boieri conservatori şi cei mai importanţi membri ai Parlamentului. Datorită acestui fapt, ziariştii cei mai importanţi veneau să ia contact cu actualitatea politică. „Aici se puneau la cale marile campanii de presă, farsele homerice făcute adversarilor, aici se strecurau insinuările perfide şi sugestiile pentru Coroană”, se scria în ziarul „Curentul” în 16 iunie 1944.
Scena dezbaterilor artistice, politice și a can-can-urilor acelor vremuri
Între cele două războaie mondiale lucrurile s-au desfășurat normal, Capșa fiind cunoscută bucureștenilor drept “cafeneaua scriitorilor și artiștilor”, circulând la fiecare colţ ideea că un scriitor nu era scriitor dacă nu frecventa Capșa și nu primea botezul ei. În saloanele restaurantului Capşa, după reprezentaţiile teatrale şi terminarea balurilor, o bună parte dintre boierii Bucureştiului veneau aici la o cină târzie.
Personajele care frecventau localul erau surorile Barrisson, frumoase dansatoare americane. Una dintre ele ieşea pe Podul Mogoşoaiei îmbrăcată în bărbat, de se ţineau copiii după ea. Clientela hotelului era formată din boierimea şi moşierimea care venea la Bucureşti cu afaceri. De asemenea, o serie de intelectuali ai vremii erau clienţi.
