Casa Capșa, istoria zbuciumată a unei afaceri ridicate la rang de artă

Casa Capsa istoria zbuciumata a unei afaceri de succes ridicata la rang de arta 3

Înfiinţată la mijlocul secolului al XIX-lea de către nepoţii unui cojocar macedo-român, Casa Capşa, denumită la începuturi „La doi fraţi, Anton şi Vasile Capşa” și apoi „La doi fraţi, Constantin şi Grigore Capşa” are o istorie legată de numele familiei care a ridicat-o, fiind cea mai veche firmă de acest gen din România. Povestea începe în 1854, când clădirea de pe Calea Victoriei nr. 36, vis-à-vis de Cercul Militar, colţ cu Str. Edgar Quinet, intră în posesia fraţilor Grigore şi Constantin Capşa, foşti elevi ai vestitului cofetar francez Belissaire Boissier.

Mai mult decât o cafenea sau un restaurant, o experienţă completă, plină de rafinament

Casa Capsa istoria zbuciumata a unei afaceri de succes ridicata la rang de arta 4Încă de la înfiinţare, Casa Capşa fermeca printr-un interior foarte elegant, scaune şi fotolii tapiţate cu catifea roşie, măsuţe placate cu marmură importată din Italia, oglinzi veneţiene și draperii din catifea, devenind astfel celebră nu doar în capitală și în România, ci în toată Europa. În timp, această clădire a fost transformată de către Grigore Capşa în hotel, restaurant, cafenea, iar pe lângă bunătăţile care erau servite, clienţii puteau citi gazetele, care pentru a nu fi deteriorate, erau aşezate pe nişte suporturi din lemn de dimensiunile ziarului, astfel ca paginile să nu fie îndoite.

Grigore Capşa, şcolit la Paris la Maison Boissier, a fost cel care a impus standardele occidentale în privinţa calităţii, transformând bucătăria în artă, completând modelul francez cu elemente din artă culinară românească. Chiar dacă în acele timpuri societatea era încă dominată de influenţele orientale, fraţii Capşa au reușit să înlocuiască treptat dulciurile orientale, precum rahatul, baclavalele şi sarailiile, bine îndulcite cu miere, care se zicea că „îngreunează trupul şi mintea”, cu ciocolată, bomboane fondante şi alte preparate cu bază din cremă de ciocolată.

Casa Capsa istoria zbuciumata a unei afaceri de succes ridicata la rang de arta 1Tot fraţii Capşa au fost primii care au introdus fabricarea îngheţatei în România la Bucureşti. Aceasta se servea la Capşa în cupe speciale din cristal, care se implantau în frişca proaspăt bătută.

Călătorind mult peste hotare, fraţii Capşa au adus alături de bomboanele fondante şi alte produse din ciocolată, precum ouăle de Paşti, bomboanele englezeşti, ambalaje din cutii de lemn şi metal cu imagini încântătoare pe capac produse la Viena, „hârtia dantelată”, „coli de hârtie aurite şi argintate”, panglici, staniol, toate pentru decorare, atractive şi îmbietoare la cumpărare. De-a lungul anilor, Grigore şi-a însuşit atât de bine arta cofetăriei, încât i s-a îngăduit să participe la Expoziţia din Paris. La înapoierea în ţară, povestea Casa Capșa a continuat, dar în 1876 Constantin s-a retras din afacere, rămânând singur Grigore.

Citeşte şi Nicolae Malaxa: povestea antreprenorului interbelic care a pus România pe harta internaţională a industriei