de Adrian Cioroianu, Trainer Executive, AC Knowledge
În anul 1999, am participat la primul training din viața mea. Eram student, eram într-o organizație studențească, eram la Iași, la o conferință națională a acestei organizații și acolo l-am văzut pe Tavi Pantiș și deja celebrul lui training din acele vremuri: “Single bagger, double bagger”. Acela a fost momentul când mi-am spus: “Cred că vreau să fiu trainer. Să vorbesc în fața oamenilor și să îi țin cu gura căscată la mine și să fiu haios, din când în când, și să vorbesc cu pasiune, dar să le dau și informații interesante“. Cel puțin, asta credeam eu atunci că înseamnă să fii trainer.
Primele încercări
Mi-au trebuit zece ani să îmi îndeplinesc acest vis. Până atunci, am avut totuși ocazia “să mă prostesc“ un pic. Am încercat să țin echipei mele de studenți un training de vânzări. Două ore, am vorbit numai eu. Dar am vorbit tare și cu pasiune și am și scris la flipchart. Am dus-o la capăt cu bine.
Apoi, am avut ocazia în diferitele companii la care am lucrat, să particip la traininguri de vânzări, de comunicare, de time management, de leadership, de negociere și lista poate continua. Acolo, am văzut traineri diferiți, cu stiluri diferite. Unii mi-au plăcut mai mult ca alții și, automat, am început să fac ierarhii, în timp ce un gând îmi încolțea în minte: “Aș putea și eu să fac asta și cred că m-aş descurca chiar mai bine decât mulți dintre ei…“. Dar acest gând, de cele mai multe ori, nu este suficient să ne dea imboldul necesar să facem ceva în direcția asta.
Mulți dintre noi, având ocazia să susţinem prezentări în fața colegilor, la ședințe, în fața managementului firmei, observăm că ne este ușor să o facem. Nu avem emoții foarte mari, nu ni se usucă gâtul și chiar reușim să vorbim convingător. La sfârşit, vine lumea și te felicită pentru prezentarea frumoasă. Ușor, ușor după zeci de prezentări, începi să realizezi că îți place să faci asta și că chiar te pricepi.
Train the Trainers
Dacă vrei să urmezi şi tu calea aceasta, momentul “T zero“ este atunci când te hotărăști să participi la un “Train the Trainers”. Decide cu mare atenție! Ai de ales de la fabrici de diplome, până la cursuri foarte scumpe, de la “profesori”, la traineri, de la teorie, la practică. Oricare ar fi alegerea ta, partea cea mai bună este că vei avea ocazia să ții un training în fața celorlalți participanți, iar asta constituie o primă experiență pentru mulți.
Dacă ai terminat cu “TTT”, încearcă să găsești oportunități de a susține traininguri. Nu te aștepta că din prima vei putea să îți vinzi trainingurile pe bani mulți. Găsește organizații de studenți sau ONG-uri care sunt mereu dornice să își dezvolte membrii și propune-le să susţii traininguri gratuite pentru ei. Sunt două avantaje pentru tine aici: îți faci mâna, adică practică, și te obligă să îți construiești un curs cu toate materialele și logistica aferentă. Cei mai mulți traineri, noi în domeniu, se lovesc de această problemă: să își construiască un training, să pună cap la cap informațiile pe care vor să le transmită, să își pregătească slide-uri. Este o etapă consumatoare de timp și care necesită multă muncă, nu la fel de plăcută ca prezentarea în sine.
