Investiți în training, nu cheltuiți!

bugetul de training a fost cheltuit, nu investit

Conform statisticilor, în 2019, bugetul de training la nivel național a ajuns la 30 de milioane de euro, comparativ cu 2018, când a fost de aproximativ 20 de milioane de euro. Este o sumă, în mod incontestabil!

Ca trainer și ca antreprenor în industria consultanței în Resurse Umane, mi-aș dori să aflu în ce s-au investit acești bani sau, mai corect spus, pe ce s-au cheltuit, pentru că dintr-o analiză pe care am făcut-o în baza feedback-urilor primite de la cei cu care lucrez în consiliere în carieră, din comentariile de pe www.undelucram.ro sau de pe LinkedIn, oamenii sunt extrem de dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în multe companii din România, din punctul de vedere al dezvoltării profesionale. Și aici mă refer la programe de dezvoltare, la abilități și competențe de management, la climat și cultură organizațională, la mediul de lucru, beneficii.

Într-un articol din Ziarul Financiar am citit că “specialiştii susţin că nivelul de educaţie din piaţă a crescut, fapt ce se reflectă şi în atenţia mai mare pentru componenta de dezvoltare personală, nu doar pe cea de relaxare, când vine vorba despre team building-uri, de exemplu. Pe segmentul de training, nevoile s-au diversificat, dar rămâne constantă cererea pentru programe de comunicare şi leadership”.

Deci, cerințe există, dacă bugetul a ajuns atât de sus. Totuși, studiile ne arată că România suferă de o lipsă acută de manageri eficienţi, cu atât mai mult cu cât poziţiile de top din multinaţionale sunt transferate treptat de la expaţi spre români. Un studiu relevant a fost făcut în 2016 de către Great People Inside cu 600 de manageri, prin simularea deciziilor manageriale şi notarea lor pe o scară de la 1 la 5. Doar 2% dintre ei au ajuns la 3,5 puncte, deci doar 10 oameni au reuşit să fie încadraţi ca „buni“.

Propria experiență din programele implementate împreună cu partenerii mei îmi arată că potențial și dorință de a învăța există. Dar încă se mai constată reticență la schimbare, autosuficiență, orgolii, ignorarea faptului că viitorul presupune învățare continuă, noi competențe și abilități, deschidere către tot ce înseamnă tehnologie, leadership, limbi străine etc.

  •  
  •  
  •  
  •  
  •