În Statele Unite ale Americii restaurantele au început să implementeze un nou software care monitorizează toate tranzacțiile cu bani. Software-ul permite, astfel, detectarea tuturor neregulilor care ar putea apărea.
Restaurantele care au acest software, potrivit LinkedIn, au ajuns deja să își crească veniturile cu aporximativ 3000 de dolari pe săptămână.
De ce funcționează monitorizarea?
Pentru că știu că sunt monitorizați, angajații tind să fie preocupați de a face o muncă mai bună și de a avea mai mare grijă de clienți pentru a primi și bacșișuri mai mari.
Cercetările de specialitate, arată, în acest sens că deși, în general, se pune foarte mult accent pe selectarea angajaților și alegerea oamenilor potriviți pe principiul că ei vor face totul bine, și oamenii al căror comportament nu este tocmai potrivit, se schimbă atunci când sunt monitorizați.
Poate deveni monitorizarea un nou instrument al managementului?
Nu tocmai. Specialiștii au stabilit că ne îndreptăm către un nou timp de locuri de muncă în care ierarhiile și ideea de a avea un șef de diluează. Tot mai multe companii au într-adevăr un CEO care ghidează angajații, dar ei sunt cei care iau mare parte dintre decizii.
Noua tendință este aceea de a elimina din „straturile de management ” pentru a lua decizii mai rapid, ceea ce îi obligă într-o oarecare măsură pe angajați să devină mai responsabili într-o societate în care totul se schimbă cu viteză.
Care ar fi cea mai bună alegere? Creșterea monitorizării și supravegherii sau creșterea autonomiei angajaților?
Dacă știi că angajații tăi lucrează în mare lor parte doar pentru bani și te aștepți ca ei să încerce să obțină cât mai mult, atunci soluția ar putea fi monitorizarea (cazul restaurantelor din Statele Unite, menționat mai sus, este un exemplu bun).
Dacă, însă, angajații sunt interesați să evolueze în companie, iar misiunea lor este aceea de a rezolva tot felul de probleme și de a contribui la îmbunătățirea vieții celorlați, atunci, monitorizarea ar putea fi contraproductivă. Ea nu ar face altceva decât să inhibe creativitatea și flexibilitatea. În acest caz, preferabilă este varianta unei autonomii mai mari.
Specialiștii spun de fapt că în funcție specificul locului de muncă, este preferabilă supervizarea în locul monitorizării și supravegherii.
De ce este importantă supervizarea?
Orice CEO trebuie să aibă grijă de angajații lui și să îi supervizeze din două motive. Pe de-o parte, pentru a-i motiva, iar pe de altă parte, pentru a le corecta greșelile și a-i îndruma spre perfecționare.Practic, supervizarea trebuie să asigure un echilibru în ceea ce privește dozele necesare de motivare a angajaților și de încurajare a creativății.
Barry Schwartz, profesor de psihologie la colegiul Swarthmore, propune, astfel, în contextul actual, modelul supervizării de tip mentorat în care managerii se asigură nu neapărat că angajații își fac treaba, ci că o fac bine.
